Cand rezerva valutara era mica, nelinistea Bancii Nationale era mare: tresarea masa de consiliu de cate ori se clatina balanta comerciala. Acum, cu vistieria plina ochi, tot n-are parte de liniste. Aceleasi senzatii tari sunt legate astazi de aterizarea inflatiei la punctul stabilit. Desi Romania a fost declarata stabila macroeconomic, iar economia de piata e functionala, ploaia de bani creeaza aceleasi probleme ca si seceta. Ce inseamna asta?
O explicatie simpla e complicat de gasit. Daca privim cum se ofileste inflatia in timp ce infloresc vanzarile din magazine si creste economia ca din apa, parca ne mai vine inima la loc. Daca schimbam din nou perspectiva si ne uitam spre cresterea depozitelor si a certificatelor BNR pana la niveluri-record, ne apuca jalea. Iar daca mai punem la socoteala si rezervele minime obligatorii, ajungem la concluzia ca mai mult de jumatate din potentialul banesc al tarii - masa monetara - zace in vistieria bancii centrale. Pana la urma, nu ne ramane decat sa ne intrebam: Ne bucuram, ne inveselim, dar oare nu radem ca prostii?
Pai, inainte de a vorbi pe cineva de rau, e bine sa vedem de ce radem. De la cine sunt banii care provoaca veselia? In parte de la muncitorii din strainatate. Sume care se umfla, se tot umfla. Familiile truditorilor se
bucura. Dar asta nu poate anula faptul ca economia e o stiinta exacta. Una dintre regulile ei spune ca atunci cand o companie nu e profitabila da faliment. Muncitorii ale caror salarii se rup de productivitate intra in somaj. Firma in dificultate este preluata apoi de un investitor serios, care pune afacerea pe picioare. Somerii sunt reangajati si li se maresc veniturile. Cand cresterea economica, dezinflatia si majorarea veniturilor se bazeaza pe astfel de repere, nu mai incape nici o umbra de tristete. Daca ar fi asa, BNR nu ar mai avea motiv sa opreasca sumele uriase sa patrunda in economia reala, fiindca veniturile din interiorul tarii ar creste in paralel cu productivitatea - iata regula de baza.
Deci la noi, in Romania, veselia este direct proportionala doar cu numarul romanilor plecati la munca in strainatate. Daca n-a venit muntele de bani la ei, s-au dus ei la munte. Dar pana la urma, rezultatul conteaza, nu?! Tara e in echilibru. Economia creste si inflatia scade. E ceva rau in asta?
Economia creste, dar e prea putin diferita. Banii care tot intra nu reusesc sa schimbe si structura, nu cresc competitivitatea, cum ar face investitiile directe. Ei maresc nivelul de trai al din ce in ce mai multor familii, numai ca respectivele familii, cand se duc la supermarket, prefera produse din import. Banii intra, banii ies, problemele raman. Banca centrala analizeaza ""bonitatea"" economiei si constata ca structura e prea putin schimbata, ceea ce face ca organismului economic sa nu-i poata fi alocata o cantitate semnificativa de resurse in plus, fiindca tara s-ar imbolnavi din nou de inflatie.
Una peste alta, in Romania e rau si atunci cand e bine, pentru ca in locul schemei clasice (faliment - somaj - imbunatatirea structurii economice - reabsorbtia fortei de munca - cresterea veniturilor) se recurge la scenarii alternative. Asa se face ca banii, in loc sa ""irige"" mai intai productia, ca sa creasca pe aceasta baza puterea de cumparare, umfla direct veniturile, dupa cum fac si subventiile explicite sau implicite pentru entitatile din tara care ar fi trebuit de mult inchise. La sfarsit se vede ca nu e nici o diferenta intre seceta si inundatie, intrucat conducta de bani e la fel de ingusta.
Am putea incheia foarte bine discutia aici, dar in afara de banii trimisi de muncitorii din strainatate, in tara mai intra bani speculativi, si vom mai primi si fonduri de aderare. Asa ni se intareste moneda, ne cresc salariile, ciclul economic arata ca ne aflam tot in faza de crestere - fara sa fie nevoie sa facem nimic pentru asta. Ba chiar se vede ca banca centrala duce tensiunile pe picioare: admite o apreciere in continuare a monedei, in loc sa o trateze cu o depreciere controlata.
Oare nu le e teama bancherilor centrali ca, daca ies banii fierbinti care au coborat cursul sub 35.000, euro va creste la 60.000 de lei? Se vede ca nu. Au calculat ca sumele care vor parasi tara vor fi acoperite de fondurile de aderare. Numai de nu i-ar merge Uniunii Europene mai prost, sa taie din ce-a promis...
Intr-adevar, se poate obtine un somaj redus ori un nivel de trai crescut si pe cai neortodoxe. Dar cand nu ne bazam pe ceva durabil, in orice moment putem fi adusi din nou la zero de un soc extern mai puternic. Si-atunci cand o sa ne putem bucura de crestere economica, de dezinflatie, de salarii mai mari? Abia cand cei plecati sa munceasca departe se vor intoarce. Inseamna ca inaintea lor au venit investitori multumiti de trecerea de la scenarii alternative la reguli ""ca la carte"". Si abia atunci ne va veni inima la loc.