In aceasta zi sunt praznuiti cei 40 Sfinti Mucenici din Sevastia. Refuzand sa se inchine idolilor, au fost intemnitati si batuti cu pietre. In cele din urma, guvernatorul a poruncit sa fie aruncati in lacul inghetat de langa orasul Sevastia. In acea noapte, apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi inca vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si dupa un timp si-au dat sufletele. Slujitorii guvernatorului au aprins un foc mare si au ars trupurile sfintilor.

Credinte populare, traditii, semne

Ziua de Macinici, sarbatorita azi, pastreaza numeroase elemente rituale ale stravechiului inceput de An agrar celebrat la echinoctiul de primavara. Pe stil vechi, ziua de 9 martie era hotar intre zilele aprige ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor. Peste aceasta zi s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: una precrestina, ultima zi a Babei Dochia, cand aceasta moare si se preface in stana de piatra, si alta crestina, prima zi a Mosilor jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar pentru dreapta lor credinta. Obiceiurile din ziua de Macinici formeaza un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale, numite Sfinti, Sfintisori, Bradosi; betia rituala, cand traditia sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 sau 44 de pahare cu vin; deschiderea mormintelor si portilor Raiului; aprinderea focurilor de Macinici prin curti si gradini, in fata caselor si in camp; purificarea oamenilor si vitelor prin stropirea lor cu apa sfintita; protectia magica a caselor si anexelor gospodaresti prin inconjurarea lor cu cenusa provenita de la focurile aprinse de Macinici; batutul pamantului cu maiurile pentru alungarea frigului, asteptarea spiritelor mortilor cu scaune si mese intinse la focurile de Macinici. Era un timp ritual extrem de favorabil pentru efectuarea observatiilor si previziunilor meteorologice, pentru aflarea norocului in noul an prin prepararea turtei de Macinici. Se credea ca acum se prindeau cu usurinta vrajile si farmecele, ca taierea primelor corzi de vita-de-vie aduce rod bogat.
(Profesor Ion Ghinoiu)