In Romania, multe proiecte culturale sfarsesc inainte de-a fi inceput, altele se sting dupa una sau doua iesiri in lume. Situatia cea mai greu de inteles este ca, dupa ani de truda si, de ce nu?, de prestigiu cu un asemenea proiect, sa asisti la un moment dat la agonia si la disparitia lui.
Increzatoare in fortele proprii si in cele ale unor semeni care produc, definesc si stimuleaza cultura, nou infiintata "Fundatia lui Bucur'', prin excelenta initiativa a vicepresedintei Carmen Pintilie, a organizat intre 2-5 martie a.c. in cateva centre din Moldova, o binevenita "descindere'' in intimitatea scrierilor sadoveniene, creand o cale de intalnire cu acest mare scriitor.
Au raspuns apelului Fundatiei, scriitori, editori, critici, traducatori, redactori ai unor reviste literare de prestigiu, veniti din mai multe zone ale tarii: Intr-o ordine absolut aleatorie as numi pe: Adrian Alui Gheorghe, Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Ioan Grosan, Cornelia Maria Savu, Gheorghe Neagu, Ion Tomescu, Valeriu Stancu, Kopi Kuciuk, Miljurko Vukadinovici, Ion Cosmei, Dan Mircea Cipariu, Peter Schrager, Carol Konigh, Atilla Shanta, Gellu Dorian, Iolanda Malamen si altii.
Colocviul, numit "Pe urmele lui Sadoveanu'', a avut pe langa discutiile firesti vizavi de opera si o continuare emotionanta: aceea a vizitarii la Manastirea Neamt, a casei de la Vovidenie, in care Mihail Sadoveanu si-a petrecut o mare parte din ultimii 15 ani de viata. Au urmat Casa Memoriala Ion Creanga din Humulesti si, in final, intr-un autentic décor de iarna, la drum de seara, in satul Tarpesti, vizitarea Muzeului de masti, picturi naive sculpturi, si obiecte populare vechi, unele creatii ale artistului Nicolae Popa, altele stranse de familia Popa de-a lungul a multor decenii de viata. De altfel, trebuie spus ca aceasta colectie extrem de bogata si de insolita este foarte cunoscuta peste hotarele Romaniei, fiind un punct de interes pentru cei care ne viziteaza tara..
Chiar daca incendiile si trecerea timpului au facut ca "Hanul Ancutei''( loc celebru in scrierile lui Sadoveanu), sa nu-si pastreze intact farmecul de odinioara, a doua zi i-am trecut pragul convinsi ca ne molipsim pentru cateva ore de harul marelui povestitor.
Orasul Roman, locul de nastere a multor artisti de prestigiu ca: Sergiu Celibidache, Blecher, a fost gazda noastra primitoare pe toata durata sederii.
Revenind la Sadoveanu, la opera lui, nu as vrea sa trec cu vederea cateva lucruri care s-au spus in timpul colocviului:.
"Sadoveanu trebuie repus in lumina pe care o merita. Nu a fost reevaluat cum trebuie'' (Valeriu Stancu) , "Sadoveanu a avut parte de conjuncturi faste si mai putin faste'', "In 1938, extremistii nostri i-au ars cartile'', "In opera sa se simte influenta francmasoneriei'', "Alexandru Paleologu si Nicolae Manolescu, au scris doua carti fundamentale despre opera lui Sadoveanu''(Lucian Vasiliu), "De la sfarsitul anilor '60, in perioada de asa zis "liberalism'', Sadoveanu a traversat un con de umbra, era incremenit, osificat etc. In anii '70 a fost redescoperit de acesti doi mari carturari, Paleologu scriindu-si eseul exact pe ideea francmasoneriei, iar Manolescu din perspectiva <<utopiei cartii'>> (asa cum se si numeste de altfel). "Asupra generatiei noastre nu a avut influenta, dar nici unul din noi nu l-am ignorat. L-am citit cu creionul in mana. Cu o oarecare detasare, dar l-am citit. Mare scriitor!''(Ioan Grosan), "Putini scriitori au scapat de <<glisarile>> spre stanga. Nu a scapat nici Sadoveanu''( Lucian Vasiliu),
"Sadoveanu a exploatat mitologii locale, razesesti, geografice foarte interesante'' (Dan Mircea Cipariu), "Sa facem o enciclopedie multimedia cu Sadoveanu'' (Ion Tomescu), "Ma gandesc la <<masacrarea>> lui Sadoveanu de catre regizorii care i-au transpus pe ecran cateva opere si la interpretarea tezista din manuale, in perioada dinainte de '89''. Cred ca este un scriitor care, macar prin pasiunea sa fata de "utopia cartii'', a influentat foarte mult'' (Cornelia Maria Savu), "Sadoveanu a exercitat o puternica influenta asupra literaturii albaneze moderne, prin cateva traduceri'' (Kopi Kuciuk) s.a.m.d.
Fundatia "Cetatea lui Bucur'' si- a propus ca, in zilele de 2-5 martie, pe langa discutarea operei sadoveniene, inca un subiect de neocolit in prezentul nostru literar si anume, cunoasterea cat mai profunda a literaturii minoritatilor. Prima tema a fost: "A scrie in limba ta-handicap sau avantaj?'' iar a doua: "Eu scriu, ma cititi? Eu va citesc, ma ascultati?''. Din pacate, exact cei care acuza grave carente de perceptie, lipsa comunicarii intelectuale, lipsa traducerilor care sa le puna in valoare cartile si nu in ultimul rand, inmormantarea editurii "Criterion''( care a fost cateva decenii o oglinda fidela a lor), tocmai ei au avut o prezenta aproape simbolica la acest colocviu.. Desi au fost apelati si invitati scriitori din toate limbile minoritare existente in Romania, pretextul a fost invariabilul: "Nu am timp''.
Admirabila prezenta scriitorilor moldoveni care, desi angrenati fiecare in truda zilnica, au gasit timpul sa onoreze intalnirea.
Dincolo de aceasta paranteza care imi apartine in exclusivitate, este bine de stiut ca cele doua subiecte legate de literatura minoritatilor nu trebuie bagatelizate, aceasta literatura facand parte din aspiratia europeana de-a nu oculta valoarea, de-a o afirma indiferent de limba in care este scrisa opera.
O vizita la uimitorul Muzeu al Civilizatiei Cucuteni, o pioasa rugaciune de vecernie la Manastirea Varatec si o reculegere la mormantul Veronicai Micle au incheiat ziua a treia. In ultima zi, poetii: Atilla Shanta, Peter Schrager, Kuciuk si Miljurko Vukadinovici au citit din propriile scrieri, in limba materna si in traducere. S-au discutat de asemenea proiecte interculturale pentru viitor, in speranta ca vor fi si finalizate.
Inchei, multumind personal si in numele colegilor de breasla, Fundatiei "Cetatea lui Bucur'', initiatoarei acestui prim program, Carmen Pintilie, resemnandu-ma cu ideea ca viitoarea intalnire va avea o participare mai mare si un ecou pe masura importantei subiectului in dezbatere.