Sunt in crestere numarul si agresivitatea virusurilor, a bacteriilor si, implicit, a bolilor infectioase. Antibioticele nu mai fac fata acestor boli. Pentru a controla acest pericol, laboratoarele sunt intr-o cursa contra cronometru pentru obtinerea

Sunt in crestere numarul si agresivitatea virusurilor, a bacteriilor si, implicit, a bolilor infectioase. Antibioticele nu mai fac fata acestor boli. Pentru a controla acest pericol, laboratoarele sunt intr-o cursa contra cronometru pentru obtinerea de noi vaccinuri. S-a mers pana la crearea unor fructe sau legume cu rol de vaccin.

Bolile infectioase reprezinta una dintre principalele amenintari la adresa sanatatii publice. Infectiilor stiute li se adauga altele: SIDA, hepatita C etc. Iar infectiile mai vechi - cum este tuberculoza - devin rezistente la antibiotice. Astfel, la ora actuala, bolile infectioase se extind si sunt din ce in ce mai agresive, mai ales in zonele geografice defavorizate. In acest context alarmant, speranta se dirijeaza spre obtinerea cat mai rapida a unor noi vaccinuri. Unele vaccinuri sunt pe punctul de a fi anuntate. Au fost elaborate vaccinuri contra papilomavirusurilor tip 16, responsabile de declansarea majoritatii formelor de cancer de col uterin. Primele experimente ale vaccinurilor au dat un bun raspuns imunitar. Cercetarile - care vor mai dura cativa ani - incearca sa stabileasca daca este suficient vaccinul pentru a preveni infectia.
CANCER. Experimentele efectuate pe animal au furnizat rezultate promitatoare si in cazul vaccinului contra Helicobacter pylori, bacterie care este principala cauza a ulcerelor si cancerelor stomacului. Vaccinurile de acest tip ar putea fi disponibile abia in urmatorii cinci ani. Mai trebuie stiut ca sunt si situatii in care vaccinul administrat omului se dovedeste a fi mai putin eficient decat s-a crezut initial. Este cazul vaccinurilor antiherpectice testate pe om. Vaccinurile antiherpetice dezvolta anticorpi, dar protectia oferita de acestea este inca insuficienta. Vaccinurile contra virusurilor respiratorii, care provoaca bronsiolita sugarului, sunt in curs de experimentare la om, ca si vaccinurile contra colibacililor implicati in cistite si infectii urinare. Un vaccin contra toxoplasmozei se testeaza pe animale si mai multe vaccinuri contra citomegalovirusului, cauza majora a infectiei la fat, sunt in curs de elaborare. In prezent, scopul este de a obtine vaccinuri mai eficiente si usor de administrat pentru a putea imuniza un numar cat mai mare de persoane, in special din tarile defavorizate. Vaccinurile pe baza unui anume ADN par a fi in masura sa asigure imunitate de lunga durata, cu doar o singura injectie, la un pret modic. ADN-ul patrunde in celule, actionand asupra productiei de antigene virale sau bacteriene, care vor stimula imunitatea. Studiile sunt in faza testarii pe animale, cu rezultate incurajatoare. Dar extinderea acestor cercetari sunt mult incetinite, din cauza temerii ca ADN-ul s-ar putea integra in cel al persoanei vaccinate, accentuand in timp riscul altor boli foarte severe.

SOLUTIE


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.