Rabinul si salariile

Din toata confruntarea dintre sindicate si Guvern in spinoasa problema a salariului minim a iesit invingator... Rabinul. Cum care Rabin? Acel personaj dintr-un banc celebru, responsabil cu impartirea dreptatii. Doi, aflati de multa vreme in conflict, decid sa mearga la Sinagoga pentru a se face dreptate. Primul se plange de celalalt precum ca nu se comporta corect in afacerea pe care o initiasera si ca-l fura la profit. Rabinul il asculta si ii spune parinteste: "Ai dreptate, fiule". Cel incriminat contraataca spunand ca de fapt el este cel care pierde din afacere si ca partenerul sau este necinstit. Calm, Rabinul rosteste: "Si tu ai dreptate, fiule". Buimaci, cei doi reactioneaza in cor: "Dar nu se poate ca nimeni sa nu fie vinovat in afacerea noastra". Inteleptul conchide: "Si voi aveti dreptate".
Cam asa si cu negocierea salariului minim pe economie. Toti au avut dreptate si a iesit la socoteala un salariu de 3,7 milioane de lei vechi. Este mult, este putin? Greu de spus, si daca am da un verdict riscam sa intervina... Rabinul. Asa ca, mai bine, in acest caz, sa incercam abordarea subiectului in stilul in care a reactionat unul dintre negociatori, Marius Petcu, presedintele CNSLR Fratia. Rugat sa comenteze noul nivel minim de salarizare, liderul sindical s-a marginit numai a spune urmatoarele: "Asta inseamna cu 400.000 de lei mai putin decat salariul stabilit de Guvern - 3.300.000 - si cu 800.000 de lei mai putin decat au cerut sindicatele". Si, sincer, presedintele CNSLR Fratia are dreptate. A obtine cu 400.000 de lei mai mult de la Guvern este un castig. Nu mare, dar este. Pai, daca ne luam dupa recentele declaratii ale Executivului si presiunile exercitate de Fondul Monetar International pe tema stoparii cresterilor salariale, acele sute de mii in plus, smulse in extremis, reprezinta ceva. Sa ne amintim, de pilda, pozitia ferma a ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu, cel care in septembrie, anul trecut, decreta ca in acest an exclude orice posibilitate de majorare salariala din cauza dificultatilor bugetare, a introducerii cotei unice si a mentinerii TVA la 19 procente. "Din punct de vedere al bugetului, cresterea solicitata de BNS nu este sustenabila, adica sanatoasa", raspundea sec ministrul.
Si in cazul pierderilor la salariu invocate de liderul sindical, cele "800.000 de lei mai putin decat au cerut sindicatele", punctul de vedere este corect si el. Adica s-a cerut cam cat au estimat sindicatele pragul de decenta al minimului salarial. Au avut si argumente. Conform cosului minim de consum calculat, fiind inclus in el si influentele majorarii tarifelor la utilitati in special, pragul de plecare ar fi trebuit sa se situeze undeva la 5 milioane de lei vechi pentru a-i proteja real pe cei 4,6 milioane de salariati din care aproape 1,5 milioane sunt considerati in saracie lucie, fiind retribuiti cu salariul minim pe economie. Un alt argument ar fi cel al respectarii principiului Cartei Sociale a Uniunii Europene, cel care statueaza ca tarile candidate trebuie sa asigure un nivel al salariului minim care sa reprezinte 60 de procente din cel mediu. Or Romania nu asigura decat 29 la suta din nivelul mediu fata de 36 la suta in Ungaria sau Polonia. Dar daca ne tot comparam cu statele admise in Uniune, ne putem permite cresterea salariala ceruta in conditiile de competitivitate a economiei romanesti? Cu o expansiune a industriilor absorbante de forta de munca ieftina care produce fara plus valoare pentru o piata aflata in evident regres, cu siguranta ca nu. Locuri de munca nou create in industrii in care sa primeze tehnologia inalta, care sa asigure profitabilitate, deci salarii reale, nu s-au infiintat. In schimb, s-a preferat reforma salariala prin externalizarea fortei de munca in strainatate, fapt care se va repercuta, in scurt timp, asupra ritmului de dezvoltare economica. Asa ca, in loc sa analizam la rece situatia reala a Romaniei, replicam, in chestiunea salariala, dupa tipicul liderului CNSLR Fratia. E mai simplu. Nu stim daca este si corect.

---

Despre autor: