Creditele de consum, intre risc si profit pe termen lung

Creditele acordate populatiei au reprezentat 7,24% din Produsul Intern Brut (PIB), estimat de Banca Nationala ca fiind de 281,2 miliarde RON, din care 5,36% au fost credite de consum, iar restul leasing auto si credite imobiliar.
In acelasi timp, imprumuturile acordate companiilor au reprezentat 13,19% din PIB, din care numai 6,17% au reprezentat imprumuturi pe termen lung si mediu, in timp ce restul s-a investit in productie sub forma de credit pe termen scurt.
Furia cumparaturilor in rate, care i-a cuprins pe romanii dornici sa-si innoiasca echipamentele electrocasnice sau, mai ales, sa-si cumpere o masina sau o casa, a crescut din ce in ce mai mult in ultimii ani. La apetitul tot mai mare de a cumpara a contribuit si oferta magazinelor de a acorda facilitati la vanzarea in rate "doar cu buletinul", in pofida riscului de a pierde banii odata cu iesirea pe usa a clientului. Nu de putine ori s-a constatat ca la adresa de pe buletin figureaza alta persoana, sau ca la numarul de telefon raspunde altcineva.

Romanii nu iSi platesc creditele
Riscuri exista si in privinta creditelor facute la banca. In pofida faptului ca bancile s-au intrecut oferind variate tipuri atragatoare (in ce priveste dobanzile) de imprumuturi - pentru casa, pentru bunuri de folosinta indelungata, pentru masina etc, si ele s-au confruntat cu situatia de a nu putea intotdeauna sa-si recupereze banii de la datornici. Astfel, la sfarsitul anului 2005, 22.417 persoane nu-si platisera ratele la banca, insumand datorii de 162 milioane RON (44 milioane euro), de doua ori mai mult decat in decembrie 2004, potrivit BNR.
Datele Bancii Nationale arata doar situatia celor care au facut imprumuturi de peste 20.000 RON (echivalentul a circa 5.500 euro) si care au acumulat intarzieri la plata ratelor de peste 30 de zile. In decembrie 2005, valoarea medie a datoriei era de 728 RON (in jur de 200 euro), fata de 474 RON, cat era cu 12 luni in urma. Aceasta arata ca dorinta de a cumpara depaseste posibilitatea reala de a face imprumuturi.
Dar, pe de alta parte, numarul creditelor cu plata in rate a crescut cu 60 la suta in 2005 fata de anul anterior, ceea ce explica determinarea bancilor de a continua aceste programe. BNR nu a putut ramane indiferenta la aceste evolutii, apreciind ca este nevoie sa se aplice norme care sa limiteze riscul de credit pentru creditele destinate persoanelor fizice. Astfel, la 29 august au intrat in vigoare Normele BNR 10/2005, care impart asemenea credite in credite de consum si credite imobiliare.

Criterii de eligibilitate mai dure
Consumatorii care asteptau finalizarea procedurii de acordare a creditului au fost instiintati ca s-au schimbat criteriile de determinare a eligibilitatii lor pentru un credit si ca trebuie sa prezinte garantii suplimentare ca sa obtina finantarea solicitata. Astfel, ei au descoperit ca noile reguli privind creditele destinate achizitionarii de bunuri impun, fie prezentarea de garantii reale sau personale, fie plata unui avans de minimum 25% din valoarea bunurilor.In plus, daca creditul de consum are o alta destinatie decat cea de achizitionare de bunuri, solicitantul este obligat sa prezinte garantii reale sau personale la intreaga valoare a creditului. De asemenea, creditul destinat achizitionarii de bunuri imobile nu poate depasi 75% din valoarea imobilului, fiind obligatorii garantiile reale sau personale.
Valoarea garantiilor trebuie sa fie de cel putin 133% din valoarea creditului. Daca garantia este personala, banca trebuie sa determine starea financiara a persoanei aduse ca garant conform regulamentelor interne ale bancii. O alta limitare majora a unor asemenea credite este aceea ca valoarea lunara a tuturor obligatiilor de plata ale solicitantului trebuie sa fie de cel mult 40% din venitul net lunar al debitorului. De asemenea, debitorul trebuie sa prezinte bancii acte care sa ateste indeplinirea scopului pentru care a fost acordat creditul, cum ar fi contract de vanzare-cumparare, facturi, chitante.

Masuri pentru descurajarea creditarii in valuta
Nici creditarea in valuta nu a ramas uitata. Astfel, s-au instituit noi masuri menite sa descurajeze creditarea in valuta prin cresterea rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale tinute in conturi la BNR aferente acestor credite. Circulara 24/2005 instituie marirea la 30 la suta a ratei la rezervele minime obligatorii pentru acele credite in valuta cu scadenta de peste doi ani care nu prevad clauze contractuale privind rambursarea, retragerea sau transferul in mod anticipat. Inainte aceasta rata era 0 la suta. In plus, Normele BNR 11/2005 impun bancilor limitarea expunerii la credite in valuta la maxim 300 la suta din fondurile proprii ale bancilor (pentru institutiile de credit romanesti) sau la 300 la suta din capitalul initial al bancilor (pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit straine). Expunerea bancii inseamna valoarea totala a creditelor in valuta ale unei banci, iar "fondurile proprii" ale bancilor si "capitalul initial" al acestora sunt cele determinate prin Normele BNR 11/2003. De mentionat ca aceste masuri nu au in vedere numai creditarea persoanelor fizice, ci privesc si creditarea persoanelor juridice.
Drept urmare, inasprirea conditiilor de creditare in valuta a dus la o fluctuatie a acesteia, ceea ce a incurajat creditele in lei. In consecinta, pentru a atrage noi clienti, bancile au scazut dobanzile la creditele in lei, pentru ca, in opinia bancherilor, consumul este "motorul economiei" , iar ei sunt decisi sa continue politica de creditare. Cu orice risc.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe