Romania - economie mica, consum mare

Pentru recuperarea treptata a decalajului fata de media Uniunii Europene, Romania are nevoie de crestere economica medie anuala mai mare de 5%, bazata pe competitivitate reala. Ca acest lucru sa se intample pe termen lung, avem nevoie de un mediu economic dinamic, in special prin dezvoltarea activitatilor cu valoare adaugata mare si care stimuleaza exporturile, productivitatea si genereaza locuri de munca bine platite. Din pacate, in anul 2005, nu am reusit nici macar sa acoperim ritmul mediu anual de crestere a PIB/locuitor. la PPS al Greciei, Portugaliei, Spaniei de la momentul aderarii pana in prezent, ce sa mai vorbim de cel al Irlandei.
Mai intai, sa lamurim la cine ne raportam. Romania are o populatie de 4,7% din cea a UE-25, dar o pondere a PIB-ului de 0,7%, conform estimarilor pentru anul 2005. Ca sa avem insa si un grad de comparatie cu noile state candidate, ne uitam, de exemplu, la Ungaria care, cu mai putin de jumatate din populatia Romaniei, are o pondere mai mare decat cea a Romaniei in PIB-ul comunitar, respectiv de 0,8%. Suntem, asadar, o economie mica cu o piata de consum vasta.
Economia romaneasca "motorizata" de consum
Ca sa recuperam din decalajele fata de gigantul economic european, noi trebuie sa turam mai puternic economia reala. In realitate insa, in primele trei trimestre ale anului 2005, consumul, investitiile si exporturile au jucat roluri diferite in cresterea economica europeana si romaneasca. Exportul este vectorul principal al cresterii europene, iar la noi prevaleaza consumul.
In conditiile in care productia agricola a deraiat puternic datorita conditiilor meteorologice nefaste (-12%), baza dezvoltarii noastre economice a stat in industrie. Doar ca dinamica activitatii industriale in Romania a fost de trei ori mai mica in primele trei trimestre ale anului 2005 decat in aceeasi perioada a anului 2004. Mai mult decat atat, ritmul sau de crestere (+1,4%) a fost nesemnificativ superior celui european (+1% in UE-25, in octombrie 2005 fata de octombrie 2004). El este nesemnificativ, in special din perspectiva recuperarii decalajelor.
Influente negative puternice au avut industriile romanesti de articole de imbracaminte, pielarie si incaltaminte, produse textile, cu o pondere de 10,5% in totalul productiei, iar influente negative mai mici au avut industriile de materiale de constructii si alte produse din minerale nemetalice, masini si echipamente, cu o pondere de alte 11% in totalul productiei Romaniei.
Galopul preturilor
Ultimele estimari arata ca zona Euro a incheiat anul 2005 cu o crestere generala a preturilor de 2,2%. Desigur ca diferente destul de mari persista intre statele membre ale UE si statele candidate. Romania ramane insa tara cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflatiei din regiune, de 8,6%. In anumite sectoare economice - ca de exemplu industrie si energie - preturile din Europa Centrala si de Est urmeaza evolutia de aliniere mai rapida la nivelul preturilor UE. In industrie, cu exceptia sectorului de constructii, preturile au crescut cu 5,5% pentru UE - 25, in noiembrie 2005, fata de aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, in Romania preturile productiei industriale totale au crescut cu 22,4%. Ca si in tara noastra, la nivelul UE, evolutia cea mai spectaculoasa a preturilor o inregistreaza insa sectorul energetic, cu o crestere de 14,8% pentru zona Euro, 20,1% pentru UE-25, respectiv 59,1% pentru Romania.
Industria pierde din competitivitate
Evolutia costului muncii in UE indica tendinta de convergenta a castigurilor salariale si non-salariale intre statele din vestul Europei si noile state membre. Astfel, media de crestere a costului salarial pentru zona Euro este estimata la 2,2% si la 2,7% pentru UE - 25. Comparativ, cresterea salariala medie bruta in Romania depaseste cresterile inregistrate in UE-25 (cu exceptia doar a Letoniei: +15,7%).
Romania se situeaza in grupa celor mai dinamice piete ale muncii, insa comparativ cu dinamica productivitatii (de doar 5,6% in noiembrie 2005 fata de noiembrie 2004), ajungem la concluzia ca ne confruntam cu o pierdere semnificativa de competitivitate in industrie.
Andreea VASS
Expert, Departamentul de Analize si Strategii Economice si Sociale,
Administratia Prezidentiala

---

Despre autor: