Acordul dintre Romania si Ungaria privind infiintarea Fundatiei ""Emanuil Gojdu"", semnat de Executivul de la Bucuresti, face ca mostenirea lasata de omul politic sa fie pierduta cu acte in regula. Ordonanta de guvern cu privire la acordul romano-ungar semnat cu ocazia sedintei comune din octombrie 2005 a guvernelor de la Bucuresti si Budapesta prevede infiintarea unei fundatii publice, ""Emanoil Gojdu"", la Budapesta, care va fi cofinantata de cele doua state semnatare. Conform acordului, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia isi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu, renovate de o companie privata. Fundatia publica ar trebui sa rascumpere pe bani de la buget bunurile Gojdu si sa selecteze bursieri atat romani, cat si maghiari. De prevederile ordonantei nu vor uza insa romanii din Transilvania, carora Emanoil Gojdu le-a lasat lor si romanilor din Ungaria mostenire averea sa. Totodata, ordonanta incalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase Fundatiei ""Emanoil Gojdu"" din Sibiu, infiintata in 1996. Noua Fundatie Gojdu urmeaza sa se supuna legislatiei ungare. Prin punerea in aplicare a acestui acord, prin actul de rascumparare a unor bunuri care apartin de drept Fundatiei Gojdu, Romania recunoaste de facto nationalizarea maghiara din 1952. In prezent, legislatia maghiara nu are nici o prevedere cu privire la bunurile detinute de fundatiile private, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor lasate romanilor de Emanoil Gojdu. ISTORIC. Emanoil Gojdu s-a nascut la 9 februarie 1802, intr-o familie de aromani originari din Moscopole, stabiliti in Oradea. A urmat studii universitare juridice la Budapesta, Bratislava si Viena, dupa care s-a afirmat atat ca avocat, cat si ca om politic. Pe parcursul intregii sale cariere politice, a fost un sustinator fervent al drepturilor romanilor din Transilvania si Ungaria si al crearii unei relatii speciale romano-maghiare. In testamentul sau redactat la 1869, Emanoil Gojdu a lasat mostenire averea sa ""acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania, care tine de legea rasariteana ortodoxa"". Averea urma sa fie administrata de o fundatie care sa-i poarte numele, cu scopul ca 50 de ani sa se acorde burse ""acelor tineri romani distinsi prin buna purtare si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor sa aduca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor"", care imbratisau o cariera ""artistica, preoteasca, invatatoreasca"", iar dupa 100 de ani sa fie remunerati si ""preotii, si invatatorii saraci, cu insusiri eminente, familie numeroasa si imbatraniti"". Fundatia Emanoil Gojdu a functionat efectiv intre 1870 si 1917, acordand mii de burse. FUNDATIA. Prima reprezentanta a fundatiei, condusa de Andrei Saguna, a fost infiintata in 1870, sub patronajul Congresului National Bisericesc Ortodox. Statul ungar a nationalizat in 1952 imobilele din Budapesta aflate in patrimoniul fundatiei, cunoscute sub denumirea de ""Curtile Gojdu"". Aceste imobile au intrat, in 1990, in proprietatea Primariei Sectorului 7 din Budapesta. In anul 2003 s-a facut publica intentia de transformare a Curtilor Gojdu in centru comercial, si partea romana a facut demersuri pentru ca aceasta intentie sa nu se materializeze. Partea romana a propus, in 2002 crearea unei fundatii publice romano-ungare ""Gojdu"", cu sediul in Curtile Gojdu, sub egida careia sa se omagieze personalitatea omului politic si sa se sprijine consolidarea relatiilor romano-ungare. Curtile Gojdu au trecut, in decembrie 2004, in proprietatea unei companiei israeliene. Aceasta si-a aratat disponibilitatea de a amenaja spatiile din Curtile Gojdu pentru destinatia avuta in vedere de cele doua guverne: sediul fundatiei publice romano-ungare Gojdu. EVOLUTIE. Administrata profesionist, fundatia si-a crescut considerabil veniturile de-a lungul timpului. Valoarea actuala a patrimoniului imobiliar si a conturilor blocate in bancile de la Budapesta este estimata intre 812 milioane si 1,1 miliarde de dolari. Dupa Unirea de la 1 Decembrie 1918, sediul Fundatiei s-a mutat la Sibiu. Conform Tratatului de Pace de la Trianon, din iunie 1920, 90% din patrimoniul mobil trebuia predat Romaniei, dar statul ungar nu si-a respectat aceasta obligatie. In situatia creata, Fundatia Gojdu, cu sediul la Sibiu, s-a desfiintat in 1948, din lipsa de patrimoniu. In 1952, guvernul Ungariei a nationalizat bunurile fundatiei. In 1993, guvernul de la Budapesta a promulgat ""Legea autoadministrarii minoritarilor din Ungaria"", in temeiul careia li se ""oferea romanilor din Ungaria 2.000 de metri patrati din cei 6.000 ai imobilelor Fundatiei Gojdu"", eliminandu-i nelegal pe romanii ortodocsi din Transilvania. In 1996 s-a reinfiintat la Sibiu Fundatia Gojdu, care a facut demersuri pentru blocarea vanzarii de catre Primaria Sectorului 7 Budapesta a bunurilor fundatiei catre o firma maghiaro-cipriota. S-au purtat discutii intre guvernele celor doua tari, incheiate in 2005, cu semnarea acestui acord fara consultarea Bisericii Ortodoxe Romane si a Fundatiei Gojdu de la Sibiu. HIBE
""Raportul de respingere pe care l-a trimis comisia catre plen este incomplet. Nu contine amendamentele, ci doar recomandarea de respingere"" - Sergiu Andon, deputat PC, seful Comisiei juridice DEZBATERI