Dobanzile nu dau inca semne de crestere

Ieri, Banca Nationala a organizat o noua licitatie de depozite cu scadenta la o luna. Aceasta a facut parte din noua politica monetara a BNR, care sterilizeaza saptamanal lichiditatea din piata monetara.
Au fost atrase 2,850 miliarde lei la deja clasica dobanda de 8,50%, fata de o oferta a bancilor de 3,8 miliarde lei, acoperindu-se astfel doar 79% din totalul sumei scadente ieri de la o licitatie precedenta.
Pe piata monetara, dupa iuresul de saptamana trecuta, cand dobanzile "over night" au crescut pana la 25%, valoare care se mai intalnea la inceputul lui 2005, s-a revenit la valori de 7 - 9%, in timp ce dobanzile medii interbancare la un an s-au cantonat la 6,40 - 8,47%. Acesta este un semn ca bancile nu doresc sa majoreze cu mai mult de un punct procentual dobanzile cu care atrag economiile populatiei, chiar daca anul trecut ritmul de crestere a economisirii in banci a coborat la 23%, fata de circa 37% in 2004.
Politica bancilor comerciale de a tine dobanzile la depozitele atrase la niveluri real negative, sub rata inflatiei, a avut ca efect scaderea puternica a economisirii populatiei, care a preferat sa consume, adancind, in acest fel, deficitul comercial, datorita scaderii preturilor la produsele importate, prin aprecierea leului.
Pentru a lupta cu aceasta tendinta, si la indemnul Fondului Monetar International, Banca Nationala a majorat dobanda de politica monetara si pe cea de interventie, de la 7,5 la 8,5%, dupa ce in ianuarie inflatia a crescut cu 1,1%.
Indemnul BNR este luat in calcul de bancile comerciale, insa dobanzile pasive nu vor creste cu mai mult de 1%. Acestea se situeaza, in prezent, la 4 - 5%/an pentru scadenta la o luna, iar cele la un an se situeaza, in medie, intre 6 - 7%, existand si oferte mult mai generoase, dar unde si riscurile pot fi pe masura. In acest fel dobanzile se vor afla la limita inflatiei anuale prognozate de BNR la 6,5%, dar de altii la 8,%.
Trebuie remarcat ca diferenta intre dobanzile la credite si cele la depozitele atrase a inceput sa se restranga, de la o diferenta de 9 - 12 puncte procentuale in 2005 la 5 - 6 puncte in prezent.
Este bine ca ne asteptam la cresterea economisirii, insa pentru aceasta exista un pret de platit. Este vorba de continuarea cresterii deficitului comercial, prin procesul de apreciere al leului. Cauza? Aceleasi dobanzi inalte practicate de BNR. Ele atrag ca un magnet fondurile speculative, care gasesc in Romania un plasament sigur, castigand in acelasi timp si din aprecierea leului. "Nici macar cresterea dobanzilor in SUA sau euro-zona nu va tine departe fondurile speculative. Efectul ar fi prea mic, avand in vedere ca la noi au intrat intr-un an 5 - 6 miliarde euro, poate chiar 10 miliarde de euro, iar piata americana inghite intr-o singura luna o suta de miliarde de dolari", crede un dealer bancar.

---

Despre autor: