""Numai Venezuela isi schimba Constitutia o data la trei ani"", clama PNL la sfarsitul lui 2005, cand Traian Basescu voia sa desfiinteze o Camera parlamentara. Cand le-a venit mai la indemana, liberalii s-au gandit sa i-o ia inainte presedintelui si sa desfiinteze ei, prin modificarea Constitutiei, tot ce se poate desfiinta: de la Curtea Constitutionala la CSAT.

La 23 septembrie 2005, la numai o zi dupa ce presedintele Traian Basescu declara in Statele Unite ale Americii ca ar prefera ca Romania sa aiba un Parlament unicameral, intr-un comunicat al PNL se scria negru pe alb: ""Romania nu are motive sa urmeze un exemplu ca acela al Venezuelei, care isi da o noua Constitutie la fiecare doi sau trei ani"". Libearalii nu erau zgarciti in explicatii. Insirau in acelasi comunicat argumentele pentru care revizuirea Constitutiei era considerata ""inoportuna"". ""O revizuire constitutionala reprezinta de regula un proces rar si motivat de o criza fara iesire a sistemului politic. Ea nu are loc decat dupa ce absolut toate caile de mediere politica si institutionala au fost epuizate si insasi perenitatea comunitatii politice se afla in joc"", sustinea acelasi comunicat al PNL. Liberalii numarasera ca, in cei 140 de ani de existenta ca stat modern, Romania a avut deja opt constitutii, fara a socoti revizuirea din 2003. Asadar, un cetatean roman, care nu are nici o dorinta sa devina mai venezuelean decat venezuelenii insisi, a trait in medie sub cel putin cinci sau chiar sase regimuri constitutionale, ""experienta fara analogie in Europa"", comenteaza liberalii. In concluzie, PNL considera ca adoptarea unei noi Constitutii ""s-ar putea dovedi oportuna"" abia la cativa ani dupa integrarea in Uniunea Europeana.
SATISFACATOR SI NU PREA. Cu acelasi punct de vedere liberalii s-au dus si la Cotroceni, la consultarile cu presedintele Traian Basescu. Au fluturat ideea ca ""actualul sistem politic romanesc poate functiona satisfacator"", inscrisa tot intr-un comunicat oficial al partidului, dar au precizat ca este nevoie de eliminarea concurentei intre institutiile executive ale sistemului politic. Desi nu au numit-o, durerea PNL era ingerinta presedintelui Traian Basescu in activitatea Guvernului. Au respins din start ideea parlamentului unicameral, dar au pledat pentru schimbarea modalitatii lor de constituire. Mai exact, Senatul, care ar trebui sa isi pastreze ""actualele atributiuni constitutionale"", dupa cum se precizeaza in acelasi document al PNL, ar trebui sa reprezinte comunitatile locale si sa aiba 83 de membri. Camera ar trebui sa aiba, in schimb, conform liberalilor, 280 de deputati.
RAZGANDIRI. La numai cateva luni, liberalii se razgandesc in privinta oportunitatii modificarii Constitutiei. Isi fac comisie speciala si pun pe hartie tot ce le trece prin cap cu privire la Legea fundamentala. Sistemul politic, pe care il considerau ""satisfacator"", trebuie schimbat din temelii. Primele victime: Curtea Constitutionala si seful statului. Vicepresedintele PNL Theodor Melescanu declara in urma cu doua saptamani ca modificarea atributiilor celor doua Camere, asfel incat Senatul sa preia puterea de a decide asupra constitutionalitatii legilor, ar duce la desfiintarea Curtii Constitutionale. Intrebat daca senatorii ar fi competenti in materie de constitutionalitate, Melescanu da un raspuns dezarmant: ""Trei sferturi dintre membrii Curtii sunt fosti parlamentari, ca Predescu sau Ninosu, noi de ce am fi incompetenti?"". Melescanu ii omoara si atributiile sefului statului: ar trebui ales de un colegiu format din senatori, deputati si reprezentanti ai societatii civile si ar trebui sa aiba doar misiunea de a reprezenta statul. In schimb, toata autoritatea se va concentra in mana premierului, presedinte al Consiliului de Ministri.
VICTIMELE SE INMULTESC. Dupa o saptamana, Delegatia Permanenta a PNL stabileste viziunea constitutionala a partidului. Pusi pe desfiintat institutii, liberalii isi mai aleg o victima: CSAT-ul, considerat ""structura de inspiratie sovietica"", ar trebui desfiintat. Atributiile ar trebui insa preluate de Guvern. Senatul nu mai este nici el garantul constitutionalitatii legilor, ci ar trebui sa aiba doar competente decizionale in politica externa si administratia locala. Presedintele nu mai este ales de un colegiu al parlamentarilor si societatii civle, ci ales de Parlament. Rolul si-l pastreaza insa: unul pur reprezentativ. Pentru acest rol nu are nevoie de informatii deosebite, asa ca liberalii propun ca intregul control asupra serviciilor speciale sa fie exercitat de Parlament. Liberalii mai vor ca Legislativul sa fie principala institutie politica a tarii, iar Guvernul sa preia intreaga putere executiva.

PRESEDINTII, IMPOTRIVA