Almunia critica politica economica si fiscala a Bucurestiului

Cu mai putin de trei luni inaintea Raportului de tara al Comisiei Europene, care ar urma sa dea, practic, unda verde, integrarii Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, autoritatile de la Bucuresti s-au confruntat, la sfarsitul saptamanii trecute, cu un nou avertisment din partea
Bruxelles-ului, prin intermediul comisarului european pentru Afaceri Economice si Financiare, Joaquin Almunia.
Iata ca nu numai coruptia, justitia si concurenta ne creeaza probleme, ci si capitolul macroeconomic. Misiunea lui Almunia a fost aceea de a evalua angajamentele asumate de Romania in domeniul economic pe parcursul negocierilor de aderare si stadiul indeplinirii lor. Comisarul a discutat cu oficialii romani despre provocarile ultimelor zece luni ale anului 2006 si despre nevoia de accelerare a pregatirilor de aderare, in special in ce priveste coordonarea politicilor economice si stabilitatea macroeconomica, continuarea reducerii inflatiei si stabilizarea altor indicatori financiari, o politica de impozitare stabila si un sistem de control ferm al politicilor salariale din sectorul public.

Dusul rece al cotei unice de impozitare

Principala observatie a comisarului Almunia a vizat veniturile la buget, context in care domnia sa, in expunerea de la Banca Nationala a Romaniei, a apreciat ca reducerea impozitelor, anul trecut, nu a fost o masura buna. Ea are efecte negative, iar Romania va avea mari dificultati daca nivelul de colectare si cel al taxelor nu vor fi puse de acord cu necesarul de venituri la buget. Comisarul european a evitat insa sa dea sugestii privind modalitatile de crestere a veniturilor la buget sau, mai exact, ce taxe ar trebui marite, precizand ca asta este misiunea Guvernului. El a tinut sa remarce, in context, faptul ca, data fiind ponderea mult prea mica a veniturilor in PIB, de doar 30 la suta, Romania se situeaza pe ultimul loc in Europa la acest capitol.
Cu acelasi prilej, Almunia a aratat ca, alaturi de majorarea veniturilor bugetare, politicile economice si fiscale trebuie sa aiba in vedere sustinerea procesului de dezinflatie si ameliorarea dezechilibrului extern.
In opinia sa, desi deficitul bugetar nu creeaza probleme in acest moment, o crestere economica de 5 la suta ar putea determina o depasire a limitei de 3 la suta stabilita de Uniunea Europeana. Almunia a fost de acord ca obiectivul de inflatie nu reprezinta un criteriu pentru aderarea Romaniei la UE, aratand, insa, ca este necesar un efort al politicilor economice in aceasta directie pentru ca Romania sa poata "culege beneficiile aderarii". El a atras atentia ca, desi indicatorii macroeconomici "arata bine", autoritatile de la Bucuresti trebuie sa aiba in vedere cheltuielile suplimentare din perioada urmatoare pentru imbunatatirea infrastructurii, a invatamantului si, mai ales, pentru cofinantarea proiectelor europene.
Surprinzator pentru unii oameni politici de la Bucuresti, Almunia le-a sugerat sa se uite totusi cu atentie la analizele efectuate de catre FMI, pe care le-a apreciat ca "serioase si riguroase". In opinia lui Almunia, "relatia Guvernului Romaniei cu FMI va trebui imbunatatita".

Almunia cere Romaniei masuri pentru a putea absorbi fondurile UE

Presedintele Traian Basescu si comisarul european Joaquin Almunia au sustinut necesitatea abordarii unor politici fiscale si monetare prudente, menite sa reduca inflatia, sa asigure controlul deficitului de cont curent si al celui bugetar, precum si cresterea economica.
Una din chestiunile cheie abordate cu seful statului roman a fost cea referitoare la masurile pe care Romania va trebui sa le ia pentru a putea absorbi in intregime fondurile pe care urmeaza sa le primeasca de la Uniunea Europeana.
Conform comunicatului prezidential, presedintele Basescu a afirmat ca, in acest scop, Romania va depune toate eforturile necesare privind asigurarea cadrului necesar pentru elaborarea si implementarea de proiecte care vor fi cofinantate prin fonduri europene, cu deosebire a celor referitoare la infrastructura si la dezvoltarea regionala si rurala.
"Pentru a avea parte de beneficiile aderarii, trebuie sa fiti pregatiti", a subliniat comisarul european, reamintind ca fondurile ce vor fi acordate Romaniei se cifreaza la aproximativ 30 miliarde de euro, din anul aderarii pana in 2013. Sunt bani cu titlu gratuit, a precizat Almunia, dar pe care Romania nu-i va accesa decat pe baza unor proiecte clare si cu garantarea cofinantarii din bugetul romanesc.
Daca nu vor fi bani la buget, trebuie sa intelegem, nu vin nici miliardele de la UE. Ca sa nu mai amintim si faptul ca banii respectivi nu vor veni nici daca nu vom achita contributia - de 1 miliard de euro - la bugetul comunitar. De precizat faptul ca la toate intrevederile pe care le-a avut la Bucuresti, in toate declaratiile de presa, Almunia a reconfirmat pozitia Comisiei Europene de a acorda intregul sprijin Romaniei pentru ca aceasta sa-si poata respecta angajamentele asumate pe parcursul negocierilor, astfel incat sa devina membra a UE la termenul stabilit, 1 ianuarie 2007.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe