Un milionar norvegian a fost tentat sa rascumpere "Strigatul" si "Madona" cateva luni dupa furtul celor doua capodopere ale lui Edward Munch se pare, in scopul de a le restitui muzeului in patrimoniul caruia se aflau, a reiesit luni din procesul celo
Un milionar norvegian a fost tentat sa rascumpere "Strigatul" si "Madona" cateva luni dupa furtul celor doua capodopere ale lui Edward Munch se pare, in scopul de a le restitui muzeului in patrimoniul caruia se aflau, a reiesit luni din procesul celor sase suspecti.
Potrivit presei norvegiene, Bjoern Hoen, unul dintre cei sase inculpati, a recunoscut ca a fost tentat sa procure fotografiile polaroide ale celor doua tablouri de la Petter Rosenvinge, un alt acuzat, pentru a le transmite unui bogatas norvegian, care spusese ca este gata sa plateasca o forma de rascumparare. Hoen este suspectat de a fi fost organizatorul atacului armat, care a avut loc la 22 august 2004, in plina zi, cand doi barbati cu cagule au sustras cele doua tablouri din Muzeul Munch din Oslo, apoi s-au urcat intr-un vehicul condus de un al treilea individ ce parea linistit.
Interesat sa tagaduiasca faptul de a fi fost creierul operatiunii, acesta recunoscuse ca a furnizat, fara a cunoaste scopul, vehiculul folosit pentru fuga.
Vanzarea nu a avut loc pentru ca Hoen nu reusise sa procure fotografiile "Strigatului" si "Madonei". El recunoaste, de asemenea, ca a fost tentat sa joace rolul de intermediar intre hoti si milionar, la sfarsitul lui 2004. Cele doua tablouri a caror valoare comuna ar putea sa atinga 100 de milioane de dolari, si care sunt astazi de negasit, ar fi fost oferite contra unui pret de rascumparare putin mai mic de 1,8 milioane de dolari.
Pe langa Hoen, suspectat de a fi fost creierul, si Rosenvinge, acuzat de complicitate, mai apar patru persoane: acuzatia afirma ca Stian Skjold era unul din cei doi autori ai furtului inarmat, Petter Tharaldsen, soferul masinii folosita pentru fuga, Morten Hugo Johansen, un complice, in timp ce Thomas Nataas este acuzat de tainuire.
Acuzatii neaga toata implicarea directa in furt. Primii risca pana la 17 ani de inchisoare pentru furt deosebit de grav in legatura cu marele jaf, cel de-al saselea pana la sase ani de inchisoare pentru tainuire. Motivele furtului raman nedeterminate, cele doua tablouri fiind destul de cunosute pentru a fi scoase pe piata de arta.
Procesul este programat sa dureze pana in 14 martie, sentinta fiind asteptata la o data ulterioara.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.