O intensa campanie de presa si anti-lobby dusa la nivel international, denigratoare la adresa Romaniei, sustine initiativa separarii pe criterii etnice a Universitatii Babes Bolyai (UBB) din Cluj. Conform informatiilor vehiculate in vestul Europei, maghiarii nu au decat trei facultati cu predare in limba materna la Cluj - in realitate fiind vorba de 16 facultati. Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat saptamana aceasta un articol intitulat "Institutul lui Ceausescu", cu subtitlul "Imre Kertesz protesteaza fata de universitatea romana de stat din Cluj", prezentand o petitie initiata de premiantul Nobel si adresata forurilor europene si autoritatilor romanesti. In pofida misiunii si responsabilitatilor sale, Ministerul Afacerilor Externe nu ne-a raspuns la o solicitare de presa prin care am cerut informatii cu privire la reactia diplomatiei romane fata de aceasta campanie de dezinformare.
La Cluj, o campanie bine regizata, cu manifestari de strada, amenintari de boicot si presiuni politice, cere insistent separarea UBB in doua institutii: una cu predare in limba romana, alta cu predare in limba maghiara. Tensiunile create artificial vin parca programat in intampinarea Raportului de tara din luna mai al Comisiei Europene privind aderarea Romaniei si se adauga altor actiuni in lant ale unor reprezentanti chestionabili ai comunitatii maghiare.
Conducerea UBB sustine unitatea universitatii
Conducerea Universitatii "Babes Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca acuza unii profesori ca s-au lansat "intr-o penibila campanie de dezinformare internationala" privind aceasta institutie, informeaza Mediafax.
"Din pacate, universitari care nu au reusit sa-si dobandeasca nici macar titlul de doctor s-au lansat in aceasta campanie, sustinuti de forte obscure interesate in destabilizare", se arata intr-un comunicat semnat de rectorul UBB, Nicolae Bocsan, de prorectorul Serban Agachi, de vicepresedintii Consiliului Academic, Wolfgang Breckner si Stefan Szamoskozi, precum si de decanul Facultatii de Studii Europene, Ladislau Gyemant. Potrivit sursei citate, in presa straina "au inceput sa apara declaratii ale unor personalitati culturale, cum ar fi prozatorul ungar Imre KertÈsz, care nu ar fi vizitat niciodata UBB si nici Romania si a caror eventuala buna credinta si lipsa de informare sunt manipulate in scopuri reprobabile".
16 facultati
cu predare
in maghiara
La Universitatea Babes Bolyai din Cluj exista 88 de specializari la nivel licenta, noua extensii in teritoriu si 72 specializari la nivel master, cu 34.854 de studenti la nivel licenta si 2857 studenti la nivel master si cu 19 facultati cu predare in limba romana. In ceea ce priveste studiul in limba maghiara, in cadrul UBB exista 50 de specializari la nivel licenta, 6 extensii in teritoriu si 22 specializari la nivel master, cu 6401 studenti la nivel licenta si 271 studenti la nivel master, fiind 16 facultati cu predare in limba maghiara. Oportunitatile de studii in limba germana contin 14 specializari la nivel licenta, 3 extensii in teritoriu si 3 specializari la nivel master, cu 1023 studenti la nivel licenta si 42 studenti la nivel master, existand zece facultati cu predare in limba germana. "Niciodata alte comunitati nu au avut oportunitati mai extinse pentru a-si cultiva limba si identitatea culturala", se mai arata in comunicatul conducerii UBB.
"Nu exista nici o declaratie, nici o luare de pozitie a liderilor Universitatii Babes Bolyai care sa fi dezavantajat in vreun fel interesele afirmarii culturale ale romanilor, maghiarilor, germanilor, evreilor si ale altor comunitati etnice din Transilvania. Ar fi cazul ca cei care se pronunta asupra UBB sa se informeze inainte de a se pronunta, ca o cerinta minima de onestitate intelectuala si morala".
Campanie internationala de presa
Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat saptamana aceasta un articol intitulat "Institutul lui Ceausescu", cu subtitlul "Imre Kertesz protesteaza fata de universitatea romana de stat din Cluj". Laureatul maghiar al premiului Nobel pentru literatura a semnat impreuna cu alti intelectuali si oameni de stiinta proveniti din 22 de tari, o petitie adresata si inmanata la Bruxelles presedintelui Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, Parlamentului European, dar si presedintelui Romaniei, Traian Basescu, si premierului Calin Popescu Tariceanu, prin care este solicitata deschiderea unei universitati ungare la Cluj. Universitatea Babes Bolyai din Cluj este prezentata de FAZ drept "o relicva a perioadei nationalismului socialist".
Separare
cu orice pret
Pe de alta parte, la UBB exista un curent de opinie care cere separarea studiilor in limba maghiara de cele in limba romana. Principalele argumente ale sustinatorilor acestei idei sunt insuficienta facultatilor cu predare in limba maghiara si necesitatea infiintarii unei universitati exclusiv in limba maghiara. Sustinatorii unei universitati maghiare la Cluj s-au reunit intr-un Comitet de Initiativa Bolyai (CIB).
CIB va cere profesorilor maghiari sa se retraga din Senatul Universitatii "Babes Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca si din consiliile profesorale, in semn de protest fata de neinfiintarea unor facultati cu predare in limba maghiara, relateaza Mediafax. Szasz Alpar Zoltan, membru CIB, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca este vorba despre un "boicot" prin care se incearca sensibilizarea opiniei publice in legatura cu problema infiintarii Universitatii "Bolyai". "Vom cere retragerea profesorilor din Senatul UBB si din consiliile profesorale pentru ca daca pierdem orice vot pe motiv ca suntem minoritari inseamna ca e ca si cum nu am exista. Avem un drept castigat, insa daca nu putem uza de acesta, Senatul isi pierde legitimitatea. Nu mai are rost sa ne pierdem vremea", a afirmat Szasz.
El sustine ca a prezentat situatia de la UBB in cadrul unor intalniri desfasurate la Comisia Europeana de la Bruxelles, unde a cerut ca in Raportul de tara care va fi facut public in primavara acestui an sa fie cuprins "un semnal echivoc" privind invatamantul in limba maghiara din Romania.
Proteste publice
Episcopii bisericilor traditionale maghiare si primarii unor municipii din Transilvania au cerut, la jumatatea lunii februarie, conducerii Universitatii "Babes Bolyai" (UBB), printr-o scrisoare deschisa, infiintarea a trei facultati cu predare in limba maghiara.
La inceputul lunii februarie, 79 de personalitati stiintifice din 23 de tari, printre care si castigatori ai premiului Nobel, au semnat o scrisoare deschisa prin care sustineau infiintarea la Cluj-Napoca a Universitatii de stat cu predare in limba maghiara. Vicepresedintele Grupului de Initiativa Bolyai, Kovacs Lehel, a declarat, tot atunci, ca primul pas pentru infiintarea universitatii maghiare de stat este infiintarea a trei facultati cu predare in limba maghiara la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca.
In decembrie 2005, un numar de 149 de profesori de la linia maghiara a Universitatii "Babes Bolyai" au semnat o lista prin care solicitau Senatului UBB infiintarea a trei facultati cu predare in limba maghiara, incepand cu anul universitar 2006/2007. Potrivit reprezentantilor Grupului de Initiativa Bolyai, facultatile nou infiintate ar urma sa semneze un protocol de parteneriat strategic cu facultatile cu predare in limba romana, in care se va reglementa modul de asigurare a resurselor umane pentru organizarea, in comun, a programelor de doctorat si a centrelor de cercetare.
Tineri din Covasna, Harghita, Cluj si Bihor au manifestat in strada, cerand reinfiintarea Universitatii "Bolyai" ca universitate de stat cu predare in limba maghiara. Conducerea liniei maghiare din cadrul Universitatii "Babes Bolyai" a reclamat existenta unor "interese ascunse" care au stat in spatele demonstratiilor care au avut loc in patru orase din Transilvania pentru reinfiintarea Universitatii de stat "Bolyai" cu predare in limba maghiara, iar reprezentantii Ministerului Educatiei au respins ferm orice tendinta de segregare pe criterii etnice in invatamant.
Sustinere de la Budapesta
Profesorii care au solicitat infiintarea unei universitati maghiare la Cluj au beneficiat de sustinerea eurodeputatei maghiare Kinga Gal, care i-a invitat in luna septembrie pe profesorii Peter Hantz si Istvan Lehel Kovacs la Parlamentul European pentru ca acestia sa-si prezinte ideile. Profesorii Peter Hantz si Istvan Lehel Kovacs au sustinut ideea redeschiderii in Romania a universitatii de stat in limba maghiara in fata unui grup. De asemenea, cei doi profesori au pledat in favoarea finantarii de catre statul roman a universitatilor private din Transilvania sustinute financiar in prezent de Ungaria. Profesorii de la Universitatea Babes Bolyai au argumentat ca rezolvarea problemelor invatamantului in limbile minoritatilor in Romania este deosebit de importanta acum, cand tara se afla in pragul aderarii la Uniunea Europeana. Discriminarea impotriva minoritatii maghiare a supravietuit in invatamantul public din Romania de-a lungul anilor din cauza atitudinii anti-minoritare a liderilor politici romani, a sustinut Peter Hantz.
UDMR intervine
UDMR va propune modificarea Legii invatamantului astfel incat senatele universitatilor sa nu mai poata decide, in baza autonomiei universitare, asupra infiintarii unor structuri de invatamant privind minoritatile, a anuntat presedintele Uniunii, Marko Bela. Acesta a afirmat ca nu Senatul unei universitati trebuie sa garanteze dreptul unei comunitati minoritare de a avea structuri in invatamant, ci Guvernul si Parlamentul.