La ce folosesc banii "capsunarilor"?

Desi nu exista inca un studiu precis, estimarile specialistilor spun ca aproximativ 2 milioane de romani muncesc in afara granitelor tarii. Statistic suma reprezinta aproximativ 20% din totalul fortei de munca din Romania, adica 9% din totalul populatiei. Majoritatea banilor castigati in strainatate ajung in Romania, fiind contorizati de Banca Nationala la capitolul transferuri. Astfel, in 2005, in Romania au intrat, conform datelor BNR, 4.336 de milioane de euro sau altfel spus 5,6% din Produsul Intern Brut. Procentul nu este deloc neglijabil daca tinem cont de faptul ca in majoritatea tarilor UE ponderea transferurilor in PIB nu este mai mare de 2%. "Doar in statele insulare dependente procentul transferurilor in PIB se ridica la nivelul Romaniei", a precizat Liviu Voinea, presedintele GEA.

Transferurile curente, muma sau ciuma

"Pentru noi emigratia are avantaje clare. Nu ar fi fost mai bine sa se creeze locuri de munca in tara pentru a suplini deficitul" a declarat Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Centrale. Conform statisticii BNR contul curent al balantei de plati a inregistrat anul trecut un deficit de 6.891 de milioane de euro, mai mare cu 35% decat in 2004. Singurele domenii unde a existat excedent au fost turismul si transferurile curente. Potrivit aprecierilor lui Liviu Voinea, fara banii proveniti de la romanii ce muncesc in afara granitei, deficitul de cont ar fi atins 14% din Produsul Intern Brut. Presedintele GEA este de parere ca, desi majoritatea banilor (65%) sunt destinati consumului, ponderea semnificativa a transferurilor externe au cel putin trei aspecte pozitive: "Acopera deficitul de venituri, faciliteaza accesul la servicii si sustin cresterea economica. Indirect, prin folosirea banilor pentru dezvoltarea unei afaceri romanii aflati la munca in strainatate creeaza locuri de munca, contribuind astfel la reducerea somajului. Presedintele CEC, Eugen Radulescu, sustine ca o pondere mai mare a transferurilor curente nu inseamna neaparat un deficit mai mic. Radulescu sustine ca banii trimisi in Romania duc la majorarea puterii de cumparare si implicit la cresterea importurilor. "Cresterea puterii de cumparare ar putea duce la stimularea importurilor", a declarat presedintele CEC. Printre aspectele negative ale cresterii transferurilor atat Voinea cat si Radulescu au mentionat alimentarea inflatiei, expansiunea consumului si reducerea interesului pentru munca in tara.

Bani veniti pe cai "dubioase"

"Ma feresc sa spun ca este legal sau ilegal dar cert este ca acesti bani exista", a declarat Mihai Mustareata, directorul Directiei de Statistica a BNR. Mustareata a precizat ca aproximativ 1.700 de miliarde euro ajung in Romania "pe cai neinstitutionale". Totusi, oficialul BNR nu a putut preciza care este metoda prin care banii ajung in tara. "E greu de spus ce-i cu erorile si omisiunile" a subliniat Mustareata. In acelasi timp, Eugen Radulescu apreciaza ca mai mult de un miliard si jumatate de euro ajung in Romania "cu sacosa".

De ce pleaca romanii

Presedintele GEA, Liviu Voinea, a prezentat in cadrul unei mese rotunde organizate de BNR, o statistica referitoare la motivele pentru care un om poate alege sa munceasca in afara granitelor - primul dintre ele, situatia financiara precara, fiind cel mai important.
Cel de-al doilea, educatia: cercetarile statistice arata ca majoritatea emigrantilor au ori o educatie precara (9-12 clase) ori studii universitare avansate (master, doctorat).
Alte cauze sunt deprecierea monedei nationale alaturi de cresterea economica (redusa in tara de origine si mare in tara de destinatie).

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe