Raportul "The 2005 e-Readiness Ranking", a fost elaborat de catre The Economist Intelligence Unit (EIU) in colaborare cu Institute for Business Value (IBV) al IBM.
EIU (www.eiu.com) este "bratul pentru obtinerea de informatii despre afaceri al grupului The Economist (care publica prestigiosul ziar cu acelasi nume)". Prin cei peste 500 de analisti ai sai, institutul realizeaza analize si prognoze privind evolutiile politice si economice din noua sectoare economice din peste 200 de tari. Produsele EIU sunt livrate in diferite moduri catre cca. 500.000 de beneficiari din mediul de afaceri si din sectorul public, cu scopul de a-i ajuta pe acestia sa ia decizii fundamentate pe o buna informare. IBV al firmei IBM (www.ibm.com/iibv) cuprinde 60 de specialisti care realizeaza lucrari pentru managementul strategic din 17 sectoare economice din 160 de tari.
Studii de tip "e-Readiness" sunt realizate anual de EIU inca din anul 2000. Scopul lor este de a aprecia capacitatea unui numar de tari (in prezent sunt considerate 65 de state) de a promova si sustine desfasurarea "afacerilor digitale" (digital business) si a serviciilor bazate pe TIC (Tehnologia informatiei si comunicatii). Scopul declarat al rezultatelor prezentate (clasamente si comentarii) este de a influenta in mod pozitiv strategiile care sunt adoptate de catre organele competente ale administratiei publice si de catre firmele interesate (inclusiv de catre investitorii straini) in domeniul afacerilor digitale.
Metodologia adoptata nu se limiteaza la abordari simpliste precum numararea abonatilor la Internet, a PC-urilor vandute etc. Ea urmareste realizarea unei aprecieri cuprinzatoare a gradului de pregatire (e-readiness) intr-o tara, pe baza calculului unei functii de utilitate globala. Aceasta este calculata ca o suma ponderata a notelor (denumite si "niveluri" sau "scoruri") pentru cca. 100 de indicatori (denumiti "atribute" sau "criterii de evaluare") cantitativi si calitativi care masoara (estimeaza) tot atatea aspecte de naturi diferite (tehnologice, sociale, economice, politice). Nivelurile si ponderile atributelor sunt stabilite de catre analistii EIU folosind mai multe surse de informatii precum: a) datele proprii ale EIU, b) Banca Mondiala, c) Pyramid Research si d) WITS (World Information Technology and Services). Metodologia a fost adaptata in decursul celor cinci ani de la lansarea unor astfel de studii pentru a se tine seama de dinamica relevantei criteriilor de evaluare fata de evolutia evenimentelor petrecute in ultimii cinci ani.
Cele sase categorii de atribute considerate in analiza sunt:
Infrastructura tehnologica si conectivitatea (cu o pondere de 25%), care masoara gradul in care firmele si cetatenii au acces la serviciile telefonice (fixe si mobile), la folosirea PC si la Internet. Printre principalele subgrupe de criterii sunt incluse: raspandirea telefoniei mobile, a comunicatiilor pe banda larga (Broad Band - BB), raspandirea folosirii PC, masura in care accesul la Internet nu e prohibitiv de scump, iar securitatea retelei este satisfacatoare.
Cadrul [general] pentru afaceri (cu o pondere de 20%) se bazeaza pe considerarea a 70 de criterii de evaluare referitoare la starea generala a economiei, stabilitatea politica, cadrul legislativ, politicile de impozitare, situatia fortei de munca, deschidere fata de investitii etc. (toate sunt domenii in care EIU are o indelungata traditie si credibilitate in fata investitorilor).
Adoptarea de catre consumatori si economie (cu o pondere de 20%), care evalueaza gradul de dezvoltare si practica "e-business" din fiecare tara. Printre principalele atribute se numara raportul dintre cheltuielile pentru TIC si PIB, ponderea comertului electronic, calitatea logisticii si a sistemelor de livrare a produselor.
Cadrul specific de reglementari si politici (cu o pondere de 15%), care cuprinde modul in care e considerata proprietatea privata, orientarea si sprijinul guvernamental fata de proiectele de infrastructura, facilitatea inregistrarii unor noi firme, legislatia referitoare la Internet etc.
Mediul social si cultural (cu o pondere de 15%), care cuprinde gradul de "educare digitala" a populatiei, masura spiritului antreprenorial, calificarea fortei de munca din domeniu etc.
Serviciile de tip "e-support" de tip consultanta, asistenta tehnica, folosirea larga a standardelor etc.
Pentru criteriile descrise mai sus, Romania a obtinut in ordine urmatoarele note: I: 2,65; II: 6,25; III: 2,25; IV: 5,44; V: 4,80 si VI: 5,75. Scorul global de 4,19 plaseaza tara noastra pe pozitia 47 intre cele 65 de tari analizate. Inaintea Romaniei se plaseaza Bulgaria (locul 42, cu scorul global 4,68 si cu cele sase note individuale: 3,60; 6,44; 3,30; 5,47; 4,80; 5,75), Slovacia (locul 34 cu scorul global 5,51 si cu notele individuale: 4,05; 6,98; 4,50; 6,18; 6,20; 7), Ungaria (locul 30, cu scorul global 6,07 si cu notele individuale: 4,80, 7,37; 5,70; 6,71; 5,80; 7,50), Republica Ceha (locul 29, cu scorul global 6,09), Danemarca (locul 1, cu scorul global 8,74 si cu notele individuale: 8,20; 8,58; 8,85; 8,65, 9,60; 9,25). Dupa Romania se afla Rusia (locul 52, cu scorul global 3,98), Ucraina (locul 57 cu scorul global 3,51). Chiar daca pozitia in clasament nu e de natura sa "starneasca o mandrie patriotica" si nota la al cincilea criteriu ( Mediul social si cultural) poate surprinde, nu putem sa nu observam ca: a) in anul 2004, Romania se afla pe locul 50 (deci am avansat trei pozitii) si b) faptul ca la criteriile II (Cadrul general pentru afaceri) si IV (Cadrul de reglementari si politici) am obtinut note de trecere.
Despre autor:
Sursa: Cronica Romana
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Mihai Morar, mesaj emoționant la 20 de ani de căsnicie. Imagini rare de la...
Sursa: kudika.ro