In ziua de 19 mai 1970, intreg efectivul Militiei judetului Braila se afla in alerta la sediul organului, fapt determinat de pericolul inundatiilor. Se formasera deja echipele operative de interventie si se dadeau ultimele indicatii de catre conducer
In ziua de 19 mai 1970, intreg efectivul Militiei judetului Braila se afla in alerta la sediul organului, fapt determinat de pericolul inundatiilor. Se formasera deja echipele operative de interventie si se dadeau ultimele indicatii de catre conducerea profesionala, cand ofiterul de serviciu a primit telefonic sesizarea ca in cartierul Hipodrom, pe holul blocului A 6, a fost gasita o femeie decedata, in jurul careia se afla o balta de sange. S-a luat de indata masura anuntarii procuraturii si a formarii echipei operative. Cu ocazia primelor cercetari la fata locului s-a stabilit ca victima - Floares Rodica - a fost ucisa prin inteparea cu un corp taios, in regiunea omoplatului stang, in timp ce incerca sa descuie usa apartamentului sau. Nu s-au putut identifica nici un fel de urme si, cu toate cautarile, nu s-a gasit obiectul cu care fusese ucisa victima. Victima divorta de agronom Concomitent cu cercetarea la fata locului, s-au format echipe de investigatii care, in primele ore, au stabilit urmatoarele: - Victima Floares Rodica lucra ca inginer in cadrul I.I.L. Braila, unde era cunoscuta ca o buna colega, sarguincioasa si competenta din punct de vedere profesional; prin inovatiile ei au fost aduse importante beneficii unitatii. S-a mai stabilit ca se afla in divort cu sotul sau, Floares Simion, din Bucuresti, si ca traia in concubinaj cu inginerul agronom Stoica Gheorghe, cu care locuia la data comiterii omorului. - Din discutiile purtate cu unele colege ale victimei a rezultat ca, in ziua comiterii omorului, aceasta fusese cautata telefonic de o femeie necunoscuta care a afirmat ca este o buna prietena a ei si a solicitat adresa unde locuia Floares Rodica. Acest lucru coincidea cu declaratiile unor vecini ai victimei ce relatau ca fusese cautata acasa de o femeie necunoscuta, ale carei semnalmente le si descriau. - Mama victimei a declarat ca Rodica Floares era despartita in fapt de sotul sau de circa doi ani, timp in care acesta a amenintat-o in dese randuri pentru a o obliga sa suporte cheltuielile de divort. De asemenea, intrucat copilul rezultat in urma casatoriei fusese incredintat - prin hotarare judecatoreasca - victimei, in mai multe randuri Floares Simion a mers la Braila si a rapit copilul, existand si pentru acest motiv discutii. Datorita faptului ca cercetarea la fata locului a fost efectuata noaptea si in conditii meteorologice nefavorabile, a doua zi s-a organizat scotocirea imprejurimilor blocului unde locuia victima, cu aceasta ocazie fiind gasite si ridicate un balonzaid de dama de culoare vernil, un batic si un cutit cu lama de 23 cm lungi-me, ce prezenta urme de sange. Fiind examinate aceste obiecte, de pe batic s-a recoltat un fir de par de culoare castanie, iar analiza de laborator a constatat ca sangele de pe cutitul gasit este din aceeasi grupa sanguina cu a victimei. Baticul si balonzaidul au fost aratate vecinilor victimei care le-au recunoscut ca fiind obiectele purtate de femeia care o cautase pe Floares Rodica. S-a constituit un colectiv ce a primit sarcina sa se ocupe exclusiv de rezolvarea acestui caz. Analizandu-se datele obtinute pana in acel moment, s-a ajuns la concluzia ca asasinatul putea fi comis de: - sotul victimei sau o persoana din anturajul acestuia; - fosta sotie a concubinului victimei sau persoane instigate de aceasta; - femei cu care victima era in divergenta din diverse cauze; - femei din anturajul barbatilor cu care victima avusese relatii intime in timpul casatoriei si ulterior. La elaborarea acestor ipoteze s-a tinut seama de faptul ca in cauza nu putea fi vorba de un alt mobil decat de gelozie sau de razbunare, excluzandu-se inca de la inceput jaful. Avandu-se in vedere ipotezele formulate, colectivul a intocmit un plan de masuri informativ-operative, in care, printre alte sarcini, s-au prevazut: - comunicarea si prelucrarea cu toate efectivele militiei a semnalmentelor furnizate de martori, apartinand probabil autoarei; - instruirea retelei informative pentru a semnala orice aspect in legatura cu cazul cercetat; - verificarea activitatii desfasurate in perioada comiterii omorului de fosta sotie a concubinului victimei, care locuia in Buzau; - stabilirea persoanelor cu care victima intretinuse relatii intime si verificarea acestora; - verificarea activitatii sotului victimei din perioada savarsirii faptei, precum si a relatiilor si anturajului acestuia. dMisterioasa vizitatoare din spital In vederea executarii acestor sarcini s-au constituit echipe de ofiteri care au inceput imediat verificarile. Echipa ce s-a deplasat la Bucuresti a mers mai intai la domiciliul numitului Floares Simion, unde nu era nimeni. Efectuandu-se investigatii in randul vecinilor, in cele din urma s-a putut stabili doar ca de cateva zile Floares Simion se internase intr-un spital. De asemenea, cu aceasta ocazie s-au obtinut date ca Floares Simion traise in concubinaj cu o tanara care nu mai avea nici un fel de legaturi cu Floares Simion, iar in ziua comiterii omorului nu plecase din Bucuresti. Cu concursul Inspectoratului General al Militiei, s-au intreprins verificari la spitalele din Bucuresti si s-a aflat ca Floares Simion era internat la Spitalul Coltea pentru o interventie chirurgicala, deviatie de sept, ce se facuse chiar in preziua comiterii faptei. S-a trecut la efectuarea de investigatii in randul bolnavilor din acelasi salon cu Floares Simion si s-a stabilit ca acesta nu parasise spitalul in ziua savarsirii omorului, in schimb, cu doua zile inainte de aceasta data, lipsise o noapte din spital, de unde plecase fara incuviintarea medicilor. A mai reiesit ca, aproape zilnic, Floares Simion era vizitat de o tanara cu care se intretinea ore in sir pe o banca din curtea spitalului. Dupa aproape o zi de panda efectuata in cladirea spitalului, ofiterii de militie au observat ca tanara res-pectiva a venit din nou in vizita la Floares Simion. In timp ce ei discutau pe o banca, s-a convenit cu unul din medici sa-l cheme pe Floares Simion in salon pentru tratament, timp in care un ofiter, folosind legenda ca este intendentul spitalului, a mers la tanara ce ramasese singura si, atragandu-i atentia ca vizitatorii nu au voie sa stationeze in incinta spitalului, a condus-o pana la iesire. Aici si-a declinat calitatea de ofiter de militie, invitand-o la sediul organului spre a da lamuriri intr-o cauza ce o priveste personal. In acelasi timp, a fost scos din spital si Floares Simion, sub pretextul ca de la unitatea unde acesta lucrase s-au sustras mai multe obiecte. Cei doi au fost transportati la Militia Judetului Braila, pentru cercetari. Tanara, care-l vizita pe Floares Simion la spital se numea Marzea Mariana, era de profesie coafeza si traia in concubinaj cu acesta, dar in ultimul timp nu mai lucra nicaieri. Despre Floares Simion se cunostea ca, desi era inginer mecanic, totusi nu mai profesa, iar vecinii sai il caracterizau ca fiind un individ nesociabil pe care nu-l vizita nimeni. In legatura cu el se stiau, in general, foarte putine lucruri. Concomitent cu verificarile efectuate in Bucuresti, celelalte echipe de ofiteri au executat sarcinile prevazute in cadrul celorlalte ipoteze, dar s-a ajuns la un rezultat negativ. In vederea cercetarii lui Floares Simion si Marza Mariana, s-a intocmit un plan de audiere care cuprindea sarcini concrete si ordinea executarii lor. Cand a aflat, a lesinat De la inceput, lui Floares Simion i s-a adus la cunostinta faptul ca sotia lui a fost ucisa si i s-a cerut sa relateze ce stie in legatura cu acest omor. In momentul in care a aflat ca sotia este moarta, Floares Simion a inceput sa planga si apoi a lesinat. Cand si-a revenit, a declarat ca nu cunoaste nimic in legatura cu uciderea sotiei sale, explicand ca la acea data era internat in spital, ca nu peste mult timp urma sa se pronunte divortul intre ei si ca intentiona sa-si refaca viata casatorindu-se cu Marza Mariana. Totodata, el a indicat ca probabil autor al omorului pe vreuna din fostele amante ale concubinului sotiei sale. Cerandu-i-se si numitei Marza Mariana sa declare ce cunoaste in legatura cu omorul comis, aceasta a relatat ca nu stie nimic, ca pe victima a vazut-o doar o singura data, cu ocazia procesului de divort, si ca in ziua de 19 mai 1970 nu a parasit Bucurestiul. A negat ca balonzaidul si baticul gasite in apropierea locului faptei ii apartin, dar fiind prezentata, din grup, vecinilor victimei, unul dintre acestia a recunoscut in ea pe cea care in ziua comiterii omorului o cautase acasa pe Floares Rodica. Pentru aceste motive s-a procedat la arestarea pentru cinci zile a celor doi. In cele cinci zile de cercetari, atat Mariana Marza, cat si Floares Simion au continuat sa nege faptul ca ei ar fi pus la cale ori ar fi comis omorul. In cea de-a 5-a zi, intrucat cei doi se mentineau pe pozitia ca nu au nici un amestec in asasinatul comis, colectivul de ofiteri, impreuna cu procurorul care efectua urmarirea penala, au hotarat ca o echipa sa se deplaseze din nou la Bucuresti, cu arestatii, pentru a face perchezitii la domiciliile lor, in scopul gasirii unor obiecte si inscrisuri, corp delict. Cu ocazia perchezitiei domiciliare, in garsoniera lui Floares Simion s-au gasit mai multe peruci, cateva cutite, un baston de cauciuc si un saculet cu nisip. Fiind intrebat despre motivul pentru care procurase aceste obiecte, cel in cauza nu a putut da nici o explicatie plauzibila. Pe tot parcursul perchezitiei, s-a urmarit comportamentul celor doi arestati, astfel ca s-a observat cum Marza Mariana, mai ales in momentul in care pe usa garsonierei, prin interior, s-au descoperit urme de intepaturi facute cu cutitul, a devenit agitata si a inceput sa planga fara nici un motiv. S-a efectuat o perchezitie si la domiciliul numitei Horvat Eugenia, mama Marianei Marza, dar rezultatul ei a fost negativ. Parand suspect comportamentul numitei Horvat Eugenia pe timpul perchezitiei, ea a fost invitata la Militia Municipiului Braila. Intrucat pana in acel moment nu se obtinusera probe palpabile impotriva celor doi, procurorul a ridicat problema punerii lor in libertate. Deoarece convingerea intima a ofiterilor era ca cei doi nu erau straini de asasinarea inginerei Floares Rodica, s-a perseverat in cercetarea lor, chiar in situatia in care timpul se scurgea in defavoarea ofiterilor insarcinati cu rezolvarea cazului, nemairamanand decat cateva ore pana la expirarea termenului legal de arestare. Desi cercetata in legatura cu omorul, initial, mama numitei Marza Mariana a negat totusi ca ar cunoaste ceva in aceasta problema. Fiindu-i prezentate baticul si balonzaidul gasite, precum si cutitul cu care fusese ucisa victima, ea a recunoscut ca obiectele respective apartineau fiicei sale, care este si autoarea omorului. Pe 20 de pagini, scrise in cateva ore, a reprodus ceea ce-i povestise fiica ei dupa ce a comis asasinatul in orasul Braila. Nimic sa nu-i mai stea in cale Confruntata cu mama sa, Marza Mariana a inceput sa relateze cum a omorat-o pe Rodica Floares. Astfel, a declarat ca, profitand de internarea in spital a concubinului sau si cunoscand ca el se afla in curs de divort cu sotia, s-a gandit sa o ucida pentru ca nimic sa nu-i mai stea in calea casatoriei cu Floares Simion. A explicat cu lux de amanunte cum a luat cutitul din garsoniera lui Floares Simion, s-a deplasat la Braila, a aflat domiciliul victimei de la intreprinderea unde aceasta lucra, a pandit-o in fata usii apartamentului, unde a intepat-o cu cutitul in spate. A precizat ca apoi a fugit, abandonand in apropiere cutitul, balonzaidul cu care era imbracata si un batic ce-l avea pe cap, pentru a nu fi recunoscuta, iar cu primul tren s-a intors in Bucuresti, unde a mers la domiciliul mamei sale, careia i-a povestit cum a ucis-o pe Rodica Floares. Doua motive au determinat pe ofiterii care efectuau cercetarea sa ajunga la concluzia ca Marza Mariana nu spunea tot adevarul si in-cerca, luandu-si asupra sa intreaga raspundere, sa acopere pe adevaratul asasin. In primul rand, prin folosirea retelei informative, s-a stabilit ca, in realitate, Floares Simion organizase acest omor si o instigase pe Marza Mariana la comiterea lui; al doilea fapt ce pleda in favoarea unei astfel de supozitii era declaratia numitei Horvat Eugenia, care arata ca fiica sa nu ar fi putut face nici un rau nimanui, fiind o fire miloasa si extrem de sensibila la suferintele altora. Astfel ca s-a insistat in cercetari pe ideea recunoasterii complete si, la un moment dat, Marza Mariana a inceput sa declare adevarul. Ea a relatat ca l-a cunoscut pe Floares Simion, cu mult timp in urma, la frizeria unde era angajata. La inceput, Floares a coplesit-o cu mici atentii si intre ei au existat, o perioada de timp, doar relatii de prietenie. Ulterior, Floares Simion i-a propus sa se mute in garsoniera sa, devenind concubini. Dupa un timp, el i-a promis ca se va casatori cu ea si vor fi fericiti numai daca va scapa de actuala sa sotie cu care se afla in proces de divort. In acest fel, prin comportamentul sau, Floares a inceput sa-i cultive ideea de a o ucide pe Rodica. Astfel, mergea impreuna cu ea la femei care practicau ghicitul, pentru a le ""prezice viitorul""; deseori o ducea la filme unde nu urmarea decat modul de comitere a unor crime perfecte de catre femei; la domiciliu o invata sa manuiasca cutitul. Concomitent cu aceste activitati, Floares Simion ii jura totdeauna credinta si dragoste pana la moarte. Frecventau biserici unde o punea sa jure ca-l va iubi numai pe el orice s-ar intampla. Uneori, se trezea noaptea din somn si-i povestea concubinei cum visase ca vor fi fericiti numai dupa ce o vor ucide pe Rodica. Cu timpul, cei doi au ajuns sa planuiasca cum s-o omoare pe cea care le statea in cale. Floares Simion i-a spus concubinei sale ca numai ea o va putea omori, deoarece nu este cunoscuta si nu va fi banuita, perioada in care el se va interna in spital pentru a avea un alibi. Odata pus la cale acest plan, el s-a internat la Spitalul Coltea, iar cu doua zile inainte de comiterea omorului au vizionat impreuna filmul ""Asteapta pana se intuneca"", in care era vorba de o femeie oarba ce a comis doua asasinate. Apoi, Floares a invatat-o cum sa mearga la Braila, sa afle telefonic adresa victimei si sa o astepte pe aceasta cand vine de la serviciu, in apropierea domiciliului ei, unde sa o loveasca in inima cu cutitul pe care i-l pregatise. Urma ca imediat dupa comiterea omorului, sa abandoneze cutitul si obiectele exterioare de imbracaminte, pentru a nu mai putea fi recunoscuta de eventualii martori, dupa care trebuia sa revina cu primul tren la Bucuresti si sa-si vopseasca parul in alta culoare, sa stea numai in garsoniera lui, iar in caz ca va fi intrebata de cineva sa spuna ca a stat tot timpul acasa. ""Asteapta pana se intuneca"" Mariana Marza a procedat intocmai, cu exceptia faptului ca, dupa comiterea omorului, in loc sa mearga la garsoniera lui Floares, s-a dus la domiciliul mamei sale, careia i-a destainuit totul. S-a efectuat confruntarea intre Marza Mariana si Floares Simion, dar nici dupa aceasta el nu a recunoscut ca este organizatorul omorului, pozand in postura omului revoltat ca tocmai Marza este aceea care i-a ucis sotia. Nu a recunoscut nici faptul ca, cu doua zile inainte de comiterea omorului, a parasit spitalul si a vizionat, impreuna cu Marza Mariana, filmul ""Asteapta pana se intuneca"", cu toate ca la perchezitia din garsoniera lui se gasisera cele doua tichete de la cinematograf, avand data de 17 mai 1970. Deoarece Floares Simion continua cu sfidare sa sustina ca nu are nici un amestec in omorul savarsit asupra sotiei sale, chiar dupa ce i se pusesera in fata probe, ofiterii care cercetau cazul au organizat transferarea celor doi arestati la Penitenciarul Braila, lasandu-li-se posibilitatea sa comunice intre ei, dar sub o stricta si discreta supraveghere. La numai cateva zile, au fost interceptate bilete ale lui Floares Simion scrise catre concubina sa, in care acesta o ruga sa ia totul asupra ei, deoarece el o iubeste si o va astepta pana ce-si va executa pedeapsa, cand se vor casatori. Fiind pus in fata acestor bilete, Floares a inceput sa simuleze nebunia. S-a stabilit insa prin expertiza psihiatrica ca este perfect sanatos si ca poate raspunde pentru faptele sale. Nu a recunoscut ca aceste bilete au fost scrise de el, desi prin expertiza grafoscopica s-a stabilit ca scrisul este al sau. La 22 decembrie 1970, la Tribunalul judetean Braila, in prezenta a sute de cetateni, s-a judecat procesul celor doi asasini, la sfarsitul caruia completul de judecata a pronuntat sentinta prin care ei au fost condamnati la cate 20 de ani inchisoare. A RECUNOSCUT
""Confruntata cu mama sa, Marza Mariana a inceput sa relateze cum a omorat-o pe Rodica Floares. Astfel, a declarat ca, profitand de internarea in spital a concubinului sau si cunoscand ca el se afla in curs de divort cu sotia, s-a gandit sa o ucida pentru ca nimic sa nu-i mai stea in calea casatoriei cu Floares Simion"" DEZNODAMANT
""La numai cateva zile, au fost interceptate bilete ale lui Floares Simion scrise catre concubina sa, in care acesta o ruga sa ia totul asupra ei, deoarece el o iubeste si o va astepta pana ce-si va executa pedeapsa, cand se vor casatori. Fiind pus in fata acestor bilete, Floares a inceput sa simuleze nebunia""


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.