Pentru multi dintre noi, servirea cafelei este un ritual care ne aduce in aceeasi masura si savoare si relaxare. Zic savoare, avand ca fundament numeroasele retete din care putem alege, de la Cappuccino, Espresso Macchiato, Caffe Frappe, la Caffe au lait, Irish Coffee sau Caffe glace. Si, de asemenea, zic relaxare, pentru ca, dupa servirea cafelei, ne simtim mai bine pregatiti sa facem fata realitatii (asta poate si pentru ca este un stimulent), ne simtim mai increzatori in fortele proprii. Originea cafelei este aproape necunoscuta. Unii pretind ca Homer vorbeste in Odiseea despre cafea sub numele de nepenthes. O prima sursa sigura, insa, ne arata ca un diplomat pe nume Gemal-Eddin-Dhabhani, facand o calatorie in Persia, in anul 1420, a baut acolo o cafea si dupa aceea a adus-o in tara sa. Foarte rapid, cafeaua s-a extins la Mecca, Medina, in Egipt, si de acolo, in 1550, la Constantinopol. Turcii au introdus-o ulterior si in Occident. Astazi, aproape toata lumea consuma cafea, atat datorita proprietatilor sale gustative deosebite, cat si datorita continutului bogat in substante active. Multa vreme s-a considerat ca aceasta bautura imbunatateste performantele sportivilor, insa un studiu publicat in ianuarie, in Revista Colegiului American de Cardiologie, infirma acest lucru: echivalentul a doua cani de cafea reduce abilitatea corpului de a creste fluxul sanguin catre inima in timpul efortului. In aceasta privinta, Philipp A. Kaufmann, unul din autorii publicatiei, afirma: "De fiecare data cand facem un efort fizic, fluxul miocardic trebuie sa creasca pentru a putea face fata nevoii marite de oxigen. Am descoperit ca acest mecanism este afectat de catre cafeina. In mare, substanta energizanta blocheaza cresterea fluxului". Studiul consta in efectuarea analizelor PET (Positron Emission Tomography) la 18 persoane tinere sanatoase, bautoare de cafea, care nu trebuiau sa consume aceasta bautura timp de 36 ore, inainte de efectuarea testelor. Intr-o prima etapa, au fost efectuate analizele inainte si dupa ce 10 participanti au folosit o bicicleta stationara. In a doua etapa, au fost facute aceleasi tipuri de masuratori intr-o incapere ce simula aerul intalnit la 4.500 de metri altitudine, testele fiind repetate la 50 minute dupa ce fiecare participant inghitea o tableta ce continea 200 de miligrame de cafeina, echivalentul a doua cesti de cafea. S-a constatat ca doza de cafeina nu a influentat fluxul sangvin in timp ce participantii erau in starea de repaus. Insa, dupa administrarea tabletelor de cafeina si efectuarea exercitiilor, rezultatele testelor indicau un flux mult scazut. Totusi, acest studiu nu sterge cu buretele faptul ca bautura energizanta scade riscul aparitiei diabetului de tip II in cazul femeilor aflate la varsta a doua, ca este bun stimulent al sistemului nervos si al aparatului cardiovascular sau ca ajuta in tratamentul anticelulita. De asemenea, studii recente facute de Centrul de Informare pentru Stiinta Cafelei din Anglia, arata ca aceasta nu actioneaza asupra zonelor de creier legate de dependenta, asa cum fac cocaina si amfetaminele. Si lista nu se termina aici, tocmai pentru ca in decembrie, anul trecut, s-a descoperit ca un consum regulat de cafea nu cauzeaza hipertensiune temporara sau cronica ci, dimpotriva, persoanele de sex feminin care beau foarte multa cafea beneficiaza chiar de un efect cardiovascular protector. Cercetatorii chiar intentioneaza sa gaseasca si sa utilizeze substantele care ar putea duce la utilizarea unui tip de cafea selectionata, cu multiple beneficii pentru sanatate. Nu cred totusi ca, atunci cand servim cafeaua, stam in brate cu un calculator numeric, facand masuratori asupra cantitatii de cafeina consumate si gandindu-ne ca 2 calorii in plus ne-ar face mai grasi sau ca ni s-a imbunatatit cu putin memoria. In ritmul alert al vietii, ea ramane un moment de placere. Chiar si pentru ne-cafegii…