In comentariul de saptamana trecuta spuneam ca folosirea conceptului de independenta energetica este putin defazata de evolutiile la nivel international. Practic, tot ce putem face in prezent si in viitor este sa ne distribuim dependenta intr-un mod
In comentariul de saptamana trecuta spuneam ca folosirea conceptului de independenta energetica este putin defazata de evolutiile la nivel international. Practic, tot ce putem face in prezent si in viitor este sa ne distribuim dependenta intr-un mod cat mai eficient, sa multiplicam sursele de energie, sa punem merele in mai multe cosuri pentru a reduce riscurile. Rationamentul meu era simplu si, evident, se dorea un raspuns indirect la criza gazelor, declansata la inceputul acestui an de Gazprom. Astazi insa ma voi referi cu deosebire la resursele noastre interne. Intrebarea este ce si cat putem produce, in primul rand noi, si cum putem fi eficienti in gestionarea energiei?
Primul lucru pe care vreau sa il afirm, de fapt sa il reamintesc: facem risipa de energie (si, in consecinta, de bani). Aproximativ 40% din factura la intretinere si la gaze pe care o plateste fiecare roman este pierdere cauzata de izolarea termica precara a locuintelor. Consumam mai mult decat am avea nevoie si platim uneori mai mult decat ne permitem. Deci, ceea ce trebuie sa facem inainte de toate este sa reducem aceste pierderi introducand si facand viabile forme de subventionare a reabilitarilor termice. De asemenea, vom veni cu o serie de proiecte energetice care sa asigure securitatea alimentarii cu energie. O veste buna: in ianuarie, din cauza frigului si a scaderii presiunii la conductele de gaze ne-am permis sa trecem o parte din capacitatile energetice de pe gaze pe carbune. Unul din avantajele Romaniei este diversitatea resurselor, iar noi nu trebuie decat sa le cheltuim asa cum se cuvine.
Cel mai important proiect insa, pe care mi-l asum in calitate de ministru al Economiei si Comertului, este finalizarea celui de-al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavoda. Saptamana trecuta am fost acolo si am constatat ca, in timp ce unii dintre noi ne dam de ceasul mortii pentru a asigura tara cu energie, la Cernavoda lucrarile se desfasoara intr-un ritm lent (exista deja o amanare de trei luni) si cu o crestere a costurilor de peste 7%. Indiferent care sunt cauzele acestor amanari - scuzabile sau nu - , cert este ca statul roman a investit sume importante in investitii la Cernavoda (numai in anul trecut 255 de milioane de euro), iar rezultatele trebuie sa fie cele asteptate.
As vrea sa anunt aici din nou ca, pana la sfarsitul anului 2006, reactorul 2 va incepe sa produca energie pentru Romania. Centrala de la Cernavoda va produce, incepand din 2007, 18% din necesarul de consum energetic la nivel national. De asemenea, vom angaja resurse pentru demararea lucrarilor la inca doua reactoare, care vor fi finalizate pana in 2012. Acestea sunt, cred eu, cele mai relevante exemple care sa arate ca dispunem de resurse interne in masura sa asigure o parte consistenta a necesarului energetic pentru economia nationala. In perioada urmatoare, Ministerul Economiei va publica o strategie in domeniul energetic, care va cuprinde directiile principale pentru producerea, importul si consumul energetic. In aceasta strategie, rolul resurselor interne si, in primul rand, rolul centralei nucleare de la Cernavoda va fi foarte important.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.