Recenta lansare a noii ""Gramatici a limbii romane"" a starnit reactii contradictorii in presa si a speriat publicul neavizat. Specialistii au oferit clarificarile care se impuneau.

Saptamana trecuta a fost lansata noua ""Gramatica a limbii romane"", elaborata de un colectiv de 20 de cercetatori de la Institutul de Lingvistica ""Al. Rosetti - Iorgu Iordan"", Facultatea de Litere din Bucuresti, Facultatea de Litere din Brasov. Este un tratat stiintific, ""o gramatica descriptiva si normativa care a luat ca punct de plecare limba romana actuala"", precizeaza Eugen Simion, presedintele Academiei Romane.
Modul in care evenimentul a fost reflectat in presa a atras dupa sine reactii din partea cititorilor, clarificari din partea specialistilor si asigurari linistitoare din partea unor oficiali din Ministerul Educatiei si Cercetarii. Transpuse dintr-o comunicare stiintifica in text de ziar, afirmatiile Marinei Radulescu Sala: ""subiectul nu mai e parte principala de propozitie, ci este un complement mai special"" au fost scoase din context si gresit interpretate, creand stupoare sau indignare, in vreme ce readucerea in discutie a unor norme (nicio, odata, ciresi etc.) prevazute de Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic aparut in 2005, tot la Editura Academiei, a indus confuzia intre Gramatica Academiei si DOOM.
SURSA NEINTELEGERILOR. In cautarea unor clarificari am stat de vorba cu conf. dr Andra Vasilescu, una dintre autoarele care au colaborat la Gramatica Academiei: ""Evenimentul are semnificatia unui act de cultura, consemnat ca atare in presa, dar comentat impropriu, deturnand atentia spre aspecte marginale, putin relevante"". Ni se explica: ""S-a facut confuzie intre limba ca instrument de comunicare in cadrul societatii si limba ca obiect de cercetare stiintifica."" Folosirea corecta a limbii priveste pe fiecare vorbitor in parte, iar DOOM-ul este un instrument de lucru care fixeaza normele exprimarii ingrijite, orale si scrise. Intr-adevar, pe baza unor criterii explicate de autori, DOOM-ul a fixat ca norma pentru stadiul actual de limba ""nicio"", ""odata"" si ""ciresi"", fapt insistent comentat de presa. Pe de alta parte, teoria si descrierea limbii reprezinta obiectul de cercetare al lingvistilor si intereseaza doar anumite categorii de cititori. Gramatica Academiei se adreseaza unui public restrans: specialistilor in teoria limbii, fie ei cercetatori sau profesori de limba romana, elevilor - doar in masura in care unele puncte de vedere exprimate in GA vor fi preluate si adaptate in manualele scolare si oricarei persoane, in masura in care aceasta e pasionata de lingvistica si de rationamentele stiintifice. ""Gramatica nu e o lectura obligatorie pentru orice vorbitor de limba romana, nici o lectura facila de week-end pentru cei avizati"", afirma coautoarea. Aparitia Gramaticii Academiei nu schimba modul in care vorbim, ci deschide noi perspective de cercetare. ""Modificarile operate in noua Gramatica fata de editia anterioara au meritul de a institutionaliza un discurs lingvistic modern, sincronizat cu cercetarile semnificative in domeniu"", spune Andra Vasilescu.
MODERNIZARE. Am pus si noi intrebarea frecventa zilele acestea: ""Era nevoie de o noua gramatica?"". Andra Vasilescu raspunde: ""Era nevoie de computer? De internet? De masina in loc de caruta? De noi interpretari ale operei lui Eminescu? Fireste, era nevoie de o gramatica actualizata, care sa propuna solutii pentru probleme nerezolvate in gramatica veche, care sa reflecte directii de cercetare dezvoltate in lume inca din anii a€™60, putin difuzate la noi, desi asimilate in cercetarea romaneasca. Autorii gramaticii au luat ca model tratate academice similare elaborate in ultimii ani pentru engleza, franceza, italiana, spaniola...""
NOUTATI. La baza actualei Gramatici a Academiei au stat cateva principii, spune conf. dr Andra Vasilescu: corelarea elementelor de structura a limbii cu modul specific in care functioneaza ea in diverse situatii de comunicare, prezentarea argumentata a unor alternative de interpretare, folosirea in exemple a unor esantioane de limba actuala, unele extrase din beletristica, altele din presa, altele din inregistrari de limba vorbita, folosirea unei terminologii partial revizuite, moderne, ""evitand totusi excesele tehnicist - neologice.""

MANUALELE ASTEAPTA MODIFICAREA PROGRAMEI