Pentru majoritatea oamenilor simpli din Harghita, retrocedarea padurilor la care aveau dreptul din batrani le-ar fi permis o pita mai alba pe masa. N-a fost sa fie asa. Mostenirea verde i-a umplut de datorii si i-a transformat in iobagi exploatati de autoritatile locale si de grofii lemnului. Traiesc intr-o zona in care alesii locali sfideaza legile tarii, iar hotararile judecatoresti, daca nu sunt strambe, nu se iau in considerare. In bazinul Gheorghieni, legea e tocmita tocmai de aceia care ar trebui sa o slujeasca cu credinta. Ea poate fi stramba sau dreapta, in functie de profilul celui care face apel la ea. Pentru oamenii simpli legea e stramba. Necajitii care vor sa-si faca dreptate cu legea in mana devin platitori de pagube si nu despagubiti. REGISTRE PIERDUTE. In comuna Ciumani din judetul Harghita, dupa desfiintarea CAP-ului, fostul secretar al Consiliului Local a scos registrele agricole din arhiva judetului si le-a adus in comuna. Au fost apoi transferate la sediul CAP-ului, unde s-au operat modificari, urmand apoi sa fie inchise intr-un fisier din sediul Consilului Local. Aici s-a continuat manipularea registrelor inclusiv dupa schimbarea secretarului Consililui Local. Localnicii spun ca au disparut file din registre, acest lucru ingreunand punerea in posesie a cetatenilor care aveau dreptul la terenuri in zona. In loc sa fie clarificate toate aceste incurcaturi, reprezentantii Primariei au trimis oamenii sa-si caute dreptatea in justitie. Acelasi model de ""improprietarire"" a fost aplicat si in cazul padurilor. In 1991, in baza Legii 18, localnicii au primit cate un hectar de padure si tot atunci a fost infiintata Asociatia ""Szilfas"" pentru gospodarirea acesteia. Dupa modificarea Legii 18, cand fostii proprietari urmau sa primeasca zece hectare de padure, a fost infiintata o alta asociatie, ""Grupul celor 24"". Oamenii spun ca dupa retrocedarea padurilor au inceput si furturile. Asociatia a inceput sa exploateze lemnul in numele proprietarilor, dar fara stiinta acestora. Trebuie precizat si faptul ca, o data cu noua lege de improprietarire, incurcaturile din Primarie au culminat cu retrocedarea aceluiasi teren mai multor proprietari. Si, de aici, Dumnezeu cu mila. MARTURIE. Rokaly Alexandru din comuna Ciumani spune ca a mostenit de la parinti o suprafata de 2,9 hectare de padure. ""Aceasta suprafata a fost inscrisa in anexa 54 apartinand Asociatiei «Grupul celor 24» fara stiinta noastra. Impreuna cu ceilalti frati si alti 18 proprietari am dat in judecata comisia locala, in ultima faza la Tribunalul Harghita, castigand dreptul de proprietate. Nici pana in prezent nu am primit titlul de proprietate pentru terenurile agricole sau pentru cele cu vegetatie forestiera care ne-au fost aprobate pentru retrocedare. In anul 2002 am primit de la Primaria Ciumani o harta cadastrala semnata pentru conformitate de secretara Primariei Ciumani, Balogh Zita, in care au fost trecute date eronate."" Cazul lui Rakoly nu este unic in Ciumani. Majoritatea localnicilor care au avut dreptul la terenuri forestiere prin mostenire nu a reusit nici pana in ziua de azi sa le recupereze. Fie din cauza reprezentantilor Primariei, care au improprietarit mai multi cetateni cu acelasi teren si apoi i-a trimis pe acestia in justitie sa-si caute drepatea, fie pentru ca oamenii au fost improprietariti in numele unor asociatii, fara sa stie, iar aceste asociatii au exploatat masa lemnoasa in numele lor. Oamenii din Ciumani se plang ca, desi nu au nici un drept asupra padurii mostenite, actele fiind si in ziua de azi neclare, sau punerea in posesie nu a fost facuta in mod efectiv, ei trebuie sa suporte consecintele taierilor de padure facute ilegal de diverse asociatii fictive. Adica, atunci cand vor intra in posesia asa-ziselor terenuri forestiere, acum pline de cioate, ei va trebui sa plateasca pagube pentru taierile copacilor nemarcati si sa se ocupe si de regenerarea padurii. Adica sa plateasca si plantarea de puieti. HOTUL PRINS, NEGUSTOR CINSTIT. Un alt caz cel putin ciudat este cel al lui Pal Martin din comuna Suseni. Omul spune ca a prins hotul care i-a furat padurea, anchetatorii au facut un proces-verbal de constatare a furtului, in care era nominalizat si cel care a taiat padurea, dar, cu toate astea, Politia a rezolvat cazul trecandu-l la capitolul AN-uri, iar Parchetul a intarit cercetarea Politiei, solutionand dosarul cu neinceperea urmaririi penale. ""Am mostenit padurea asta de la batranii mei si am crezut ca o sa-mi faca viata mai usoara, dar tot numai de necaz am dat."" Batranul Pal Martin despacheteaza certificatul de mostenire si constatarile facute de Politie cand Solymon Petru i-a taiat padurea. ""Nimeni nu ma mai ia pe mine in seama. Am fost acum la Politie, sa-mi mai dea o copie dupa procesul-verbal de constatare, si seful de post imi rade in nas si-mi spune ca nu are nici un dosar."" Pal Martin spune ca in noiembrie 2003 a constatat impreuna cu Politia ca Solymon Petru a taiat 36 de metri cubi de arbori de pe terenul care-i apartine. ""Cand l-am intrebat pe Solymon Petru de ce a taiat lemne nemarcate de pe terenul meu mi-a raspuns ca o sa mi le restituie de pe terenul lui. Nu am avut incredere in el, pentru ca nici un padurar nu va marca atatea lemne la un loc. Asa ca, impreuna cu agentul-sef si un martor, am insemnat cele 12 cioate cu vopsea argintie ca Solymon sa nu cumva sa aranjeze marcarea ulterioara a cioatelor. A vazut si agentul-sef ca nu erau marcate. Am fost pagubit de Solymon cu 36 de milioane de lei si eu am zis ca, daca voi fi despagubit, sunt de acord sa-mi retrag plangerea impotriva lui."" Despagubirea se lasa asteptata si in ziua de azi. Intre timp, desi exista un proces-verbal de constatare in care hotul recunoaste ca a furat, Politia a cercetat un dosar cu autor necunoscut, iar Parchetul a solutionat dosarul cu neinceperea urmaririi penale. PROCESUL-VERBAL. La 18 mai 2004, in prezenta primarului, a viceprimarului si a unui specialist topograf - trei martori deci - sunt reconstituite hotarele terenurilor, iar Solymon se angajeaza sa-i restituie in natura arborii taiati lui Pal Martin. Potrivit acestui proces-verbal de constatare, practic, Solymon recunoaste ca a taiat arborii. Partile s-au inteles ca, pana la data de 31 august 2004, paguba sa fie recuperata. Ajuns la Politie si la Parchet, dosarul capata alt inteles. Martorii nu mai vor sa recunoasca nimic, Politia spune ca insusi Pal Martin refuza sa mai dea declaratii cu privire la acest caz. Parchetul spune in rezolutia finala din martie 2005 ca procesul-verbal stabileste hotarele, ca din cercetarile prealabile nu a rezultat daca arborii exploatati erau sau nu marcati, ca Pal Martin ar trebui sa se adreseze instantei civile pentru recuperarea pagubei si ca Solymon nu este, astfel, raspunzator penal. ""Nu inteleg de ce Solymon nu a fost cercetat, daca a recunoscut ca a furat, si de ce in dosar apar autori necunoscuti de vreme ce am acel proces-verbal de constatare. O sa-mi caut dreptatea la Bucuresti, daca seful de post o sa vrea sa-mi dea actele. Nu mai vreau nimic, nu mai vreau nici o padure. Vreau sa mor cu inima impacata ca hotul a fost pedepsit. Daa€™ cine stie daca o sa apuc ziua asta."" BATJOCURA
""Am mostenit padurea asta de la batranii mei si am crezut ca o sa-mi faca viata mai usoara, dar tot numai de necaz am dat. Nimeni nu ma mai ia pe mine in seama. Am fost acum la Politie, sa-mi mai dea o copie dupa procesul-verbal de constatare, si seful de post imi rade in nas si-mi spune ca nu are nici un dosar"" - Pal Martin, harghitean cu padurea furata SFIDARE
""Impreuna cu ceilalti frati si alti 18 proprietari am dat in judecata comisia locala, in ultima faza la Tribunalul Harghita castigand dreptul de proprietate. Nici pana in prezent nu am primit titlul de proprietate pentru terenurile agricole sau pentru cele cu vegetatie forestiera, care ne-au fost aprobate pentru retrocedare"" - Rokaly Alexandru, o alta victima a sistemului ""fanariot"" din Harghita NEDREPTATE
""Nu inteleg de ce Solymon nu a fost cercetat daca a recunoscut ca a furat si de ce in dosar apar autori necunoscuti de vreme ce am acel proces-verbal de constatare"" - Pal Martin, harghitean cu padurea furata ""Legislatia in domeniu e sub orice critica"" LEGEA. Seful Politiei Harghita, Sandu Radu Moldovan, acuza faptul ca ""avem o lege fara cap si fara coada""