Cainele si samuraiul

Venit in Bucuresti din tara Soarelui Rasare, samuraiul sfasiat de maidanezul mioritic n-a banuit defel ce-l asteapta aici, la noi, unde ""autosuspendarea"" e asemuita de politicienii aborigeni cu un ""harakiri"" exemplar si public. De una€™ sa stie, sarmanul, ca romanul e frate cu raul, ramul si dulaul comunitar, pe cand el, ""dusmanul"" de strain!... In pliantele de prezentare a tinutului carpato-danubiano-pontic nu se sufla un cuvant despre jivinele lasate in voie pe strazile gaurite si pavate cu nestemate de excremente ""ecologice"". Europa creponatei B.B. ne-a mustruluit sever ca eutanasierea dobitoacelor abandonate e o barbarie de-o intolerabila cruzime in lumea de azi. Eutanasierea omului de catre caine e insa permisa si scuzabila la urma urmei! Si s-avem rezon, exista pe Glob organizatii si fundatii dispuse sa-l apere pe om impotriva cainilor slobozi sau turbati? Sa fim seriosi. Frustratii astia care alearga bezmetic cu pungile pline de salam si bucaturi de paine spre haitele flamande dintre blocuri, nu-si mai iubesc de mult semenii. I-au parasit definitiv si-i maraie cu ura, in graiul latrat al noilor tovarasi, de a caror gudurare sunt dependenti. Niste suflete abandonate si instrainate in imensitatea asfaltica, ostila si depresiva... copii ai dezamagirii felurite, goniti din bucurie de infrangeri disperate si lasitati toante, niciodata pregatiti sa-si ajute aproapele biped... o adunatura beteaga, dospita la caldura tevii de esapament... o ceata orfana, ratacita in singuratatea gudronica a maidanelor bucurestene nespus de murdare si-a tomberoanelor de pripas! De una€™ sa stie toate astea excentricul nipon, de vreme ce citise pe Internet ca, in Romania, ""Iepurasul"" e al mai tare, si nu ""Ursul""? Si-atunci cum sa-si inchipuie cineva ca neinfricatul samurai va fi rapus de potaia comunitara?
Dar tragica istorioara e doldora de subintelesuri si, straduindu-ma s-o explic, ""eu cred asa"", vorba Vitoriei Lipan: cainele acela aciuat pe langa Palatul Victoria, care s-a infruptat criminal din pulpa ghinionistului japonez, nu era de fapt un caine. Cred, mai degraba, ca atacatorul era o sluga de-a Basescului, deghizata caineste si trimisa in misie ordonata la Guvern sa ""fileze"" cu cine stau la masa ministrii oranj. Acolo, prin mult hulita parcare guvernamentala, pangarita de alde Miki Spaga si-a sa sleahta, patrupedul sedea la panda ca nu cumva sa-i scape Mafia Tariceanului. Si-asa, aflat de veghe in lanul de ""interese nelegitime"", animalului i s-a parut ca nefericitul cu ochii oblici este chiar blestemata Mafie, Mafia insultata si atacata necrutator, cu miscator elan patriotic de presedintele cotrocenist. Nu mereu, ci doar cand trebuie abatuta atentia de la chestiunile delicate ale tarii. Grave si irezolvabile, si palpabile, nu ca discursurile anticoruptie, din care lipseste intotdeauna miezul. Adica subiectul ori subiectele Mafiei autohtone. Ca n-om fi si aici atat de originali, incat sa prasim o Mafie fara mafioti?! Pai, daca nimeni nu se-ncumeta sa spuna cum arata la chip mafiotii astia nenorociti, ce pretentii sa ai de la un biet caine? S-a repezit si el la insul ala cu infatisare suspecta, convins ca a pus laba pe un ditamai sef de clan mafiot. Si l-a muscat de moarte, iar acum, in loc sa fie avansat in grad sau functie prin decret prezidential, vigilentul animal e hartuit de organele de urmarire penala, asmutite sa-l pedepseasca aspru. Pe urmele lui tropaie alti ""copoi"", cu mulajul dentar executat ca la manualul de ""Criminalistica"", si tare mi-e teama de-o eroare judiciara prin confuzie. D-aia, pana ce ""Comandantul"" nu-i va deconspira pe mafiotii de la masa Guvernului, eu cred ca nevinovatul samurai a fost sfartecat nu de cainele care, de fapt, nu era caine, ci... Dar v-am povestit ce cred eu.

---

Despre autor: