Pe fundalul extrem de sumbru al lumii care parca, vorba lui Shakespeare, ""si-a iesit din tatani"", se desfasoara si dramele noastre nationale. Sa nu ne mai facem iluzii, suntem in plin razboi intre civilizatii si ne ameninta, pe deasupra, o epidemie pe langa care gripa spaniola s-ar putea dovedi un modest eveniment local. Ingrijorarea noastra, a tuturor celor care nu se-mbata cu apa de trandafiri si care simt in aer un fel de damf apocaliptic, devine insa si mai mare cand ne-ntoarcem privirile catre lumea romaneasca, fiindca, orice s-ar spune, e mai aproape pielea decat camasa...
Dupa modesta mea putere de judecata, ce se-ntampla acum in Romania e o imposibilitate si-un paradox. Baronul Münchhausen, nimerit cu calul intr-o mlastina, s-a apucat singur de par si s-a tras afara. Asta incercam azi sa facem si noi: sa scapam de coruptie si politicianism folosind un instrument corupt si politizat, slab si neglijent, neprofesional si concesiv: Justitia romaneasca, produs al sistemului ticalosit, trup din trupul lui. Asa cum bratul lui Münchhausen nu se va detasa vreodata de corpul sau ca sa devina un brat independent, capabil sa-l traga afara din mocirla, la fel Justitia romaneasca va fi mereu teleghidata de interese politice si economice, imbrancita dintr-o parte-n alta, prinsa la mijloc intre ciocan si nicovala.
Ganditi-va un pic: este normal ca intr-o tara care nu e inca, oficial cel putin, un balamuc, un om sa ajunga in pozitia sa voteze, el insusi, impotriva eliberarii unui mandat de perchezitie pe numele lui? Adica, mutatis mutandis, infractorul sa voteze impotriva anchetarii sau arestarii lui? Mai departe: este normal ca o intreaga clasa politica sa se solidarizeze cu cel in cauza - Nastase, omul cu obrazul blindat - si sa voteze impotriva crearii unui organ juridic ce l-ar putea incolti? Afacerea aceasta a refuzului de a vota pentru DNA a aruncat o pata de nesters peste clasa noastra politica. A creat impresia ca parlamentarii sunt o sleahta de mafioti inspaimantati, ca ar putea-o lua si ei pe urmele posesorului de matusi si termopane excedentare. Caci am auzit oameni prin tramvaie spunand: ""Pai, cum sa voteze hotii o lege care-i baga la puscarie?"". Si oamenii acestia simpli au si ei dreptatea lor. Nu ca ar fi vorba de hoti propriu-zisi. Sunt putini parlamentarii care-au comis furturi pe fata, neacoperite legal in nici un fel. Dar mi se pare limpede ca mai toti au ceva de ascuns. Ca averile lor, de multe ori uriase, s-au facut, intr-un interval incredibil de scurt, prin procedee nu tocmai ilegale, dar nici prea ortodoxe. Cei mai multi au profitat de vidul legislativ al anilor a€™90, de apele tulburi de dupa Revolutie, de obscure cardasii securistice, de eludari ale legii, de trafic de influenta, de divulgari de informatii confidentiale catre afaceristi care, la randul lor, s-au aratat recunoscatori. Cei mai multi fac parte din grupuri structurate vertical: partide, ziare, televiziuni, afaceri, unde e greu sa distingi legalitatea de semilegalitate si de ilegalitate. Altii sunt baroni locali - sa nu ne imaginam ca li s-a stins samanta - care domnesc peste incredibil de multe domenii de afaceri, stapanind pur si simplu cate un oras, un judet intreg chiar, terorizandu-si subordonatii, intimidandu-si concurentii, sufocand totul ca niste caracatite. Nu-i de mirare ca acesti pescuitori in ape tulburi vor vota aceasta lege doar imbranciti de la spate.
Sa ne imaginam Justitia ca pe un fel de Fat-Frumos in lupta cu balaurul cu sapte capete al coruptiei nationale? Ar fi o mare greseala. Cand ai fost timp de decenii unul dintre capetele balaurului, e greu sa te intorci cu 180 de grade ca sa te repezi impotriva celorlalte. Magistratii insisi, in majoritate, au ceva de ascuns in trecutul lor, exact ca si politicienii, exact ca si oamenii de afaceri. E greu sa lupti contra sistemului cand esti parte din sistem. Nu ma-ndoiesc de sinceritatea ministrului Justitiei si a altor cativa inalti functionari care, simtind ""spatele"" lui Basescu, incearca disperat sa faca ceva. Monica Macovei are un curaj demn de toata admiratia. Dar pana la Dumnezeu te mananca sfintii.
Unii savanti spun ca o conditie a evolutiei umane a fost capacitatea mainii de a cuprinde uneltele. Acest lucru n-a fost posibil pana ce degetul mare n-a devenit opozabil celorlalte degete. Vom deveni si noi un stat de drept cand Justitia va capata capacitatea de a se opune cu adevarat celorlalte puteri in stat, de a veghea, independenta, la legalitatea vietii nationale.