Marius Oprea: Riscam sa parcurgem rapid calea de la democratie la securitocratie

Care sunt motivele ce ii determina pe democrati sa se opuna demascarii agentilor Securitatii?
Din cate am aflat de la ziaristi, motivul invocat de ei este ca "nu au fost consultati". Ceea ce nu este adevarat. Vreau sa le reamintesc, daca au uitat, ca la prima prezentare publica a modificarilor aduse Legii Ticu, in urma cu aproape trei luni, in cadrul unui simpozion organizat de Pro Democratia si Fundatia Konrad Adenauer, au participat si doi reprezentanti ai Partidului Democrat de la nivel parlamentar, domnii Stanisoara si Canacheu. Ambii au elogiat proiectul si au asigurat ca acesta va fi, fara indoiala, sustinut de PD. Ceea ce insa apropie si mai mult acest neadevar de o crasa dezinformare careia ii cade inca o data victima presa - ca tot s-a discutat pe acest subiect - este faptul ca de peste o luna proiectul de modificare a fost postat pe site-ul Guvernului. De asemenea, inca de la jumatatea anului trecut, l-am trimis si la Cotroceni, pentru un punct de vedere, doamnei Renate Weber. Proiectul a fost apoi transmis unui mare numar de parlamentari, deci nu se poate spune ca am lucrat in conspirativitate, precum comunistii. Noi, si cand spun noi ma alatur lui Constantin Ticu Dumitrescu, Cristian Parvulescu, Claudiu Secasiu, Stejarel Olaru si Ionut Dogaru, autorii proiectului de modificare, insusit ca initiativa legislativa de catre PNL, am lucrat perfect transparent, am si primit sugestii de care am tinut cont, precum cele venite de la Ministerul Justitiei. "Initiativa" tardiva a PD-ului, prin vocea ministrului Blaga, in acest context nu poate avea decat un singur motiv: asa au primit ordin. Disciplinati fiind, il executa, punand, cu inconstienta, sub semnul intrebarii viitorul unei institutii. Onisoru si-a gasit, in sfarsit si in ceasul al 12-lea, un aliat neasteptat in persoana ministrului de Interne, Blaga, care prin prelungirea inutila a discutiilor - caci acestea se puteau purta si in Parlament - ii prelungeste mandatul de sef al CNSAS unei persoane care a castigat deja, pe merit, intreg oprobriul public.
Cat adevar exista in afirmatia ca demascarea agentilor acoperiti ai Securitatii ar aduce atingere securitatii nationale?
In masura in care acestia mai sunt activi, da, deconspirarea aduce atingere securitatii nationale. Tocmai de aceea, inca in vechile prevederi ale legii, s-a specificat ca se vor furniza date cu privire la ofiteri care au facut politie politica in trecut, in contextul in care este asigurata respectarea Legii sigurantei nationale, care nu permite deconspirarea ofiterilor inca activi. Din graba de a face pe plac fie Cotrocenilor, fie serviciilor de informatii, nu pot sa stiu exact cui, ministrul Blaga cere chiar anularea unei masuri legale in vigoare acum si care a fost, bine mersi, in vigoare vreme de sase ani! Inca o data, nu se pune problema deconspirarii ofiterilor activi, proveniti din fosta Securitate, iar dintre fostii securisti nu vor fi facute publice decat numele celor care au facut politie politica - fie ca atare, fie ca ofiter acoperit. Redeschiderea acestui subiect poate ascunde, asa cum s-a petrecut in Germania cu ocazia discutarii legii de deconspirare a STASI, ratiuni mult mai personale decat securitatea nationala. S-a dovedit, practic in toate statele fost comuniste, ca aceia care s-au aratat a fi cei mai puternici inamici ai deconspirarii politiilor politice comuniste au fost tocmai agentii lor acoperiti, strecurati in politica, in functii si demnitati publice.
Protejarea imaginii fostei DIE
Considerati ca DIE a facut politie politica? Ce argumente aveti pentru un raspuns afirmativ? De ce atata inversunare impotriva accesului strainilor la propriul dosar?
Bineinteles, DIE a facut politie politica. Cum se poate defini, de pilda, modul in care DIE a infiltrat si dezbinat emigratia romaneasca, cu consecinte tragice pentru soarta romanilor de peste granite, vizibile si astazi? DIE s-a ocupat de rapiri, DIE l-a angajat pe Carlos sa arunce in aer postul de radio Europa Libera, a organizat numeroase atentate carora le-au cazut victima romani din emigratie sau a cautat sa intimideze ziaristi straini. DIE, asa cum o dovedesc documentele, a fost implicata inclusiv in actiuni de politie politica pe teritoriul Romaniei. Directia de Informatii Externe avea o structura interna, numita Grupuri Operative Teritoriale, care actionau pe teritoriul Romaniei. Unor asemenea "actiuni" le-au cazut victima, de pilda, cei din Meditatia Transcendentala sau, la Iasi, familia Tacu. Exemplele pot insa continua. Cred ca prin interzicerea accesului cetatenilor straini la propriul dosar, masura propusa in legea modificata de catre Partidul Democrat, se urmareste protejarea imaginii fostei Directii de Informatii Externe. Poate ca numarul fostilor agenti DIE inca activi o fi mai mare, nu stiu, si prin largirea ariei de documente accesibile sa le fie pusa in pericol identitatea. Indiferent de motiv, cred ca masura va avea un impact deosebit de negativ, la nivel public international. Dincolo de incalcarea unui drept legitim, trebuie sa spunem ca aceia dintre strainii care au intrat in vizorul Securitatii ca politie politica (pentru ca numai acestia beneficiaza de prevederile legii) au fost politicieni, jurnalisti, oameni de stiinta etc. care au luat apararea romanilor, fie ca a fost vorba de politica interna represiva sau de demolarea satelor. Toti acestia sunt in continuare privati de dreptul de a vedea cum Securitatea i-a urmarit sau i-a batut ori expulzat, cum a fost cazul a numerosi ziaristi straini. Dintre acestia din urma, reputatul John Simpson de la canalul TV BBC International, care a fost expulzat din Romania in doua randuri, stiu ca asteapta cu nerabdare sa faca un reportaj despre cum isi priveste propriul dosar. Probabil ca, gratie PD-ului si ministrului Blaga, va face unul diferit, care va mai aduce o nemeritata bila neagra Romaniei.
Blaga, aparatorul arhivelor PCR
Cat de real va fi procesul de predare de catre servicii si in special de catre SRI a arhivei fostei Securitati catre CNSAS, in conditiile in care in Lege este mentinuta sintagma de "securitate nationala"?
In conditiile in care prevederile privind securitatea nationala se vor aplica explicit si exclusiv la securitatea actuala a tarii, care nu are nimic de-a face cu ceea ce regimul comunist intelegea prin asta, procesul de predare-primire al arhivelor este mult liberalizat, iar documentele care sunt facute publice sunt regula si nu exceptia. Cred ca de aici a pornit reticenta celor din serviciile de informatii, care in mod firesc - daca e sa te situezi in postura lor - nu inteleg sa cedeze fara lupta o mostenire asa de pretioasa cum e arhiva Securitatii. Or, in ministrul Blaga, care s-a aratat deja un acerb aparator al arhivelor partidului comunist, in continuare secretizate la Arhivele Nationale printr-o lege retrograda a carei modificare nu este admisa, si-au gasit avocatul perfect.
Este stiut ca PD actioneaza in sensul dorintelor si intentiilor presedintelui Basescu. In acest context, seful statului ar avea motive de ingrijorare daca agentii Securitatii vor fi demascati?
Daca ii protejeaza pe fostii ofiteri de securitate care au facut politie politica, atunci este grav. Inseamna nu doar ca poarta nostalgia trecutului, ci poate fi suspectat ca ar dori sa-l invie. Fac parte dintre cei care asteapta, deja fara prea mari sperante, sa faca o declaratie de condamnare a comunismului. Renunt cu draga inima la asa ceva, daca presedintele inlatura public ingrijorarile societatii civile cu privire la renasterea practicilor vechii Securitati. Sper ca acest trist accident cu Legea CNSAS sa nu i se datoreze. Altfel, riscam sa ajungem cu un picior in groapa, si nu in Europa, sa parcurgem rapid calea de la democratie la securitocratie.

---

Despre autor: