2005 a fost, din punct de vedere economic, anul cel mai slab din ultimii cinci ani. Cresterea economica a incetinit, procesul dezinflationist a scazut considerabil, iar deficitul extern a crescut ingrijorator. Politica lui ""16%"", de reducere a taxarii directe, acompaniata de cresterea substantiala a creditului si a salariilor din sectorul public, a facut ca cererea interna sa explodeze, intr-o economie care nu a fost in stare sa-i raspunda si care a refulat imediat in importuri masive.
Grupul de Economie Aplicata (GEA) a avertizat recent ca asistam pentru prima oara, in Romania, la o deteriorare a increderii industriale. Potrivit unui studiu al GEA, increderea managerilor din industrie a fost drastic redusa de conjuncturile nefavorabile si rezultatele economice foarte slabe din 2005. Instabilitatea si nesiguranta acestor oameni, care produc locuri de munca si contribuie la formarea veniturilor bugetului de stat, au fost provocate de comportamentul haotic al administratiei fiscale.
Economia de piata nu poate functiona in mod normal atunci cand reprezentantii mediului de afaceri nu au incredere in capacitatea proprie de dezvoltare. Asigurarile date de autoritati in ceea ce priveste elaborarea Codului fiscal intr-o perioada relativ scurta de timp sunt imbucuratoare. Cu toate acestea, politica fiscala implementata in 2005 si in 2006 creeaza dificultati semnificative atat bugetului de stat, cat si mediului de afaceri. S-a asteptat ca politica lui ""16%"" sa extinda castigurile companiilor, sa creasca profiturile si investitiile. S-a asteptat in zadar. Profiturile companiilor au fost mai mici si, in consecinta, contributia lor la buget a fost mai mica. 2006 este un an crucial pentru reforma structurala a economiei romanesti. Odata membra a UE, cel mai probabil incepand de la 1 ianuarie 2007, in Romania veniturile aduse de oamenii de afaceri la bugetul de stat trebuie sa creasca, de la 29% din PIB, cat sunt in prezent, la 35%. Altfel, Romania va fi incapabila sa-si indeplineasca obligatiile care decurg din statutul de tara comunitara.
Care vor fi masurile pe care le va lua Guvernul pentru a raspunde acestor cerinte si cum va arata Codul fiscal pentru 2007 nimeni nu stie. Probabil nici Guvernul insusi. Un lucru este insa cert: Romania nu va putea sa faca fata rigorilor economice ale Uniunii Europene fara o crestere accelerata a veniturilor. Faptul ca increderea managerilor in evolutia industriei romanesti este in continua scadere este ingrijorator, pentru ca perceptiile negative ale acestora vor afecta si mai mult performantele industriei, astfel ca ritmul de crestere al productiei industriale va incetini si mai mult in primul trimestru al acestui an, existand pericolul sa inregistreze chiar ritmuri negative.
Pentru prima oara de cand a inceput calcularea acestui indicator, acesta a coborat la - 6, fata de +14 in aceeasi perioada a anului 2005. La inceputul anului trecut perceptia managerilor din industrie se baza insa pe ""comportamentul guvernamental"" implementat intre 2000 si 2004. Pe parcursul lui 2005 acesta a scazut treptat, ajungand la semnul "" - "" in aceasta perioada de timp. Acest lucru a fost vizibil si in cresterea industriei romanesti in 2005, care a fost foarte modesta fata de 2004, de doar 1,3%. Rezultatele raportului GEA trebuie sa fie intelese ca un semnal de alarma fata de modul in care evolueaza astazi economia romaneasca. Daca mai adaugam faptul ca agricultura, sector important in formarea PIB, asa cum arata ea astazi, va avea evolutii negative si in 2006, tabloul de ansamblu al economiei romanesti in 2006 este unul sumbru.
Romania europeana trebuie sa faca fata cerintelor de competitivitate, concurenta si productivitate, de pe piata comunitara. Romania europeana trebuie sa devina o piesa functionala in angrenajul Uniunii. Romania trebuie sa devina o sursa de evolutie, si nu un focar de saracie. Daca autoritatile continua politica falimentara care a condus la esecul economic al anului 2005, cele mai sumbre previziuni despre costurile aderarii vor deveni realitate.