Agricultura de subzistenta, la adapost de integrare

Avem circa 4,5 milioane de ferme de subzistenta, peste care va veni integrarea in Uniunea Europeana. Paradoxal, acesta este sectorul populatiei care va suferi cel mai putin de pe urma acestui proces. Cei care au produs pentru ei insisi pana acum, e foarte probabil ca o vor face in continuare.
Cu adevarat afectate vor fi, in schimb, fermele mari, care produc pentru piata, pentru ca acestea vor intra in concurenta cu restul Europei.
In Romania, structurile agricole au evoluat "extremal", intre modelul american si cel taranesc traditional, cu ratarea celui european. "Avem pe de o parte fermele foarte mari, care sunt in realitate niste companii si functioneaza pe principiile unei companii. Pe acestia nu ii putem numi fermieri, pentru ca sunt niste manageri. Fermier in sensul european al cuvantului este omul care are responsabilitatea intretinerii familiei lui prin veniturile din ferma. Daca lui nu ii iese o productie anul asta, care sa ii permita sa isi intretina familia, are probleme foarte mari. Pe ceilalti nu ii putem numi fermieri, pentru ca sunt niste tarani, locuitori ai mediului rural, unii dintre ei produc si produse agricole si o parte din ei si vand. Din acest punct de vedere, integrarea modelului nostru agricol in UE va fi foarte dificila", a declarat, cu ocazia dezbaterii "Reforma agriculturii din Romania si aderarea la UE" de saptamana trecuta, Mihai Dumitru, coordonator pe "Agricultura - Piata Interna" in cadrul Delegatiei Comisiei Europene in Romania.

Reforma funciara a intarziat nepermis de mult

Mihai Dumitru a diagnosticat situatia cu care s-a confruntat agricultura romaneasca in ultimii 15 ani: o reforma ezitanta, care s-a intins nepermis de mult, datorita careia am pierdut foarte multe oportunitati. La noi, reforma funciara nu s-a incheiat nici acum, ceea ce a afectat conectarea cu piata.
"O problema esentiala pe care o avem este cea a structurilor agricole. Asta datorita modului in care s-a luat decizia politica de restituire a terenului in Romania. In Europa s-a mers in general pe doua curente mari, al echitatii ("hai sa dam la toti cate ceva, sunt oameni care nu au avut pamant, dar au muncit in agricultura, asa ca hai sa le dam si lor") si al dreptatii istorice ("restitutio in integrum", le dam inapoi tot ce-am luat). Noi am mers pe aceasta varianta, in care am dat inapoi la toata lumea si am ajuns sa avem o proprietate extrem de fragmentata. Acum avem niste exploatatii care nu pot face performanta agricola. Acest sector este foarte putin conectat la piata. Daca avem 4 milioane de ferme de subzistenta, conectarea cu piata este inexistenta. Un factor determinant a fost si aceasta ezitare in restituirea pamantului", a declarat Dumitru.

"Nu e nimic rau cu subzistenta"

Oficialul CE a incercat, in cadrul dezbaterii, sa demonteze afirmatia "Agricultura va plati costurile integrarii".
"Nu e nimic rau cu subzistenta. Exista chiar un trend in UE, in care oamenii, mai nou, au inceput sa creasca in gradina lor legume pentru ca au convingerea ca ce cultiva ei e mai sanatos si asa isi petrec si timpul liber. Oamenii care traiesc din subzistenta, probabil ca vor face asta pana la sfarsitul vietii lor. Sunt oameni batrani, care nu vor deveni brusc fermieri la 60 de ani. Asta dispare cu generatia. Ceea ce este rau, este ca o foarte mare parte a populatiei traieste din aceasta forma de subzistenta.
Dar daca ne gandim la efectele integrarii, la punerea in concurenta a agriculturii romanesti cu agricultura din UE, acest sector este cel mai putin afectat, pentru ca el nu este conectat la piata. A spune ca acesti oameni vor plati nu este corect. Vor plati poate in sensul ca o parte din ei vor fi exclusi de la subventiile agricole europene. Cei care vor avea sub un hectar cu siguranta nu vor mai primi nimic.
Cei care vor fi afectati sunt fermele mari, care produc pentru piata, pentru ca acestia vor intra in concurenta cu restul Europei. Problema cea mare aici se pune. Industria agroalimentara va plati aceasta integrare in UE, prin faptul ca foarte multi trebuie sa isi inchida portile, pentru ca nu corespund normelor, au de facut investitii foarte mari daca vor sa ramana pe piata, pentru ca trebuie sa isi schimbe fundamental sistemele de management al securitatii alimentare si de control al calitatii. Trebuie in primul rand sa isi schimbe atitudinea, pentru ca nu se va mai putea continua cu <>", a conchis Mihai Dumitru, coordonator in cadrul Delegatiei Comisiei Europene in Romania.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe