Scena uluitoare in cimitir! Inmormantare, plansete, vaiete, familia indoliata, sotia defunctului, scaldata in lacrimi, sezand alaturi de baiatul blond in varsta de 10 ani, imbracat si el in costum negru. Copilul traia stupefactia mortii subite a tatalui sau, care zacea vanat si de nerecunoscut in sicriu. O moarte incredibila, despre care el stia destule, dar n-a putut rosti nici un cuvant. O inmormantare ratata
Cand slujba de la groapa se apropia de sfarsit, iar preotul impreuna cu dascalul rosteau rugaciuni sfasietoare, fiecare verset fiind insotit de clinchetele cadelnitei, se auzi masina Politiei, intrand val-vartej pe poarta principala a cimitirului cu sirena deschisa la maximum. A doua masina o urma indeaproape, fiind duba serviciului medico-legal cu insemnele specifice de cruce rosie pe laturi. Ambele autovehicule franara langa mormant. Coborara intai doi ofiteri tineri, imbracati in civil, precum si delegatul Procuraturii, iar acesta din urma se adresa jenat familiei. - Va rog sa ne scuzati, opriti ceremonia inhumarii. E intr-adevar grotesc, dar raposatul nu poate fi inca inmormantat. Nu va suparati pe noi, in ultima clipa s-a depus o sesizare cum ca moartea domnului Valerian Popescu este suspecta si nu s-a produs in mod natural! Sotia raposatului lesina, batrana mama a Paulei Popescu a cazut in genunchi, iar cei mai multi din asistenta au inceput sa tipe. Barbatii ramasera incremeniti cu palariile in mana. Scenele urmatoare se derulara in acelasi chip absurd. Sicriul fu golit de ""continuta"", florile, coroanele, jerbele, lumanarile fura date deoparte si intrara in functie brancardierii din serviciul sanitar care impinsesera pana aproape de mormanul de pamant o targa pe rotile, in timp ce medicul legist, cu un calm deosebit, roaga la randul sau martorii sa-si tina firea, pana la elucidarea acestui ""incident"". - Rugati administratia sa pastreze in capela crucea si sicriul pana maine la aceeasi ora, cand inhumarea va putea avea loc. Domnule parinte, stimata familie, iertati-ne! - Intamplarea este complet neprevazuta, tinu sa adauge ofiterul de la Judiciar, completand sententios, adresandu-se vaduvei: dumneavoastra, doamna Popescu, ne urmati. Cat despre copil, va ramane in grija bunicilor, asteptand sa lamurim tot ce ni s-a comunicat cu privire la moartea sotului dumneavoastra! Groapa ramase deschisa ca o rana, lumea s-a risipit o data cu zvonurile ce au um-plut orasul, asa cum era de asteptat dupa acest eveniment socant. ""Certificatul de deces a fost fals!"" ""Graba ascunderii unei crime perfecte."" ""Cine a putut afla cu atata precizie, la numai 24 de ore, ca inginerul Valerian Popescu a fost omorat?"" ""Politia refuza sa dea sursa de informatie asupra acestei morti enigmatice."" Frazele de mai sus s-au extras din continutul ziarelor de a doua zi, care au umplut si ele orasul. In rastimpul acesta, trupul inginerului Valerian Popescu a fost studiat pe masa de disectie de specialisti, constatandu-se ca a ingurgitat alcool metilic impreuna cu o doza puternica de stricnina. Totul fusese pus la cale in mod intentionat de doamna Popescu, care-si gasise de catva timp un nou iubit, ceva mai tanar si mai agreabil, iar sotul aflase. Copilul stia totul, era in posesia unor informatii culese prin prietenii lui, dar si de el insusi, suferea. O vazuse de nenumarate ori pe maica-sa plecand de acasa cand tatal lipsea, lucrand la serviciu pana in orele tarzii din noapte. Un nene, de la mama din serviciu, care din cand in cand o lasa aproape de casa, putin dupa pranz, sau o lua, ducand-o in oras, i-a inmanat odata o bancnota de 5.000 de lei sa nu sufle nici un cuvant tatalui, spre a nu-i face rau mamei... ... In noaptea mortii, pe baiat l-au trezit zgomotele suspecte din dormitorul parintilor, la un moment dat mamica a iesit de acolo, ducandu-se, chipurile, la baie sa-i aduca un pahar cu apa, spunand ""lui tata ii este cam rau, du-te si te culca"". ""De ce nu dai un telefon la Salvare?"", o intreaba copilul. ""Nu e cazul, pana dimineata ii trece, a mai avut el crize de stomac, doar stii!"" ... si, dincolo de usi, prin intuneric, baiatul a ascultat cum tatal lui se stingea, zvarcolindu-se. Copilul, inteligent, cu o intuitie ascutita, a furnizat datele prin contactul direct cu realitatea, coroborandu-le cu ale unui coleg din vecini, care vazuse de multe ori cum mama lui o zbughea de acasa, fiind asteptata intr-un anumit punct din preajma blocului de amantul... secret. Copilul a adus si dovada crimei
Capitanul Dinu Oancea afirma pe buna dreptate. ""Copiii in varsta de 10 ani in ziua de astazi nu mai pot fi pacaliti cu una-cu doua."" Baiatul i-a servit si proba cea mai zdrobitoare: sticla cu continut nociv, golita ce-i drept, dar zvarlita in chip neglijent intr-o caldare cu capac din plastic, langa ghena de pe etaj, unde locatarii isi arunca de obicei resturile menajere. ""Cand tata a «tacut» si n-a mai scos nici un geamat in dormitor si ea (nu i-a mai spus mama) s-a convins ca e gata, am auzit-o ducandu-se repede la telefon in hol, vorbind la doua noaptea cu nenea acela al ei de la serviciu, spunandu-i cu vocea coborata, sa nu aud eu: «Georgica, scumpule, s-a terminat cu... stii tu cine!.. Ce sa fac?!... Sa dau alarma? Zici abia dimineata?! Aha, da! Cum, cum? Sa chem la prima ora medicul de circa, sa-i elibereze certificatul de deces? Bine, te pup, multumesc»"". Fiul acestei mame criminale va putea oare sa uite vreodata toate acestea?, intreaba capitanul judiciarist Dinu Oancea, privind cand in ochii reporterului, cand la coperta dosarului pe care sta scris ""Crima din Strada Navodari 10 bis comisa de Paula Popescu asupra sotului legitim"". Capitanul Dinu Oancea tinu sa-mi mai releve un amanunt pretios. Nu va dati seama cata iscusinta a dovedit copilul acesta precoce, dand in vileag uciderea tatalui sau?! Sticla cu continut otravitor a manevrat-o pustiul cu ajutorul unei batiste, spre a mentine pe suprafata ei amprentele ucigasei!