Puterea, slabiciunea si rolul serviciilor de informatii

Proiectul legilor privind siguranta nationala a ajuns controversa publica, in ciuda intentiei de a obtine rapid si discret o sustinere a CSAT. De 16 ani, serviciile de informatii tot incearca sa puna in fata unor fapte implinite atat lumea politica, cat si societatea civila. Iar ultimele tot fac eforturi sa recupereze terenul. Fiecare moment important al adoptarii unor norme pentru serviciile de informatii a fost precedat de o operatie de tulburare a apelor. Aparitia (ilegala) a SRI a fost legitimata prin incitarea sangeroasa de la Targu Mures. Adoptarea legii proprii de organizare si functionare a SRI a fost pregatita de scandalul Harghita-Covasna. Este interesant daca recenta incercare de intoxicare a cotidienelor Ziua si Romania libera cu informatii secrete de natura militara, nereusita, nu a fost cumva un scenariu menit sa demonstreze necesitatea unei Comunitati de informatii. Textul amenintarii cu bomba plasata marti in magazinul Unirea sugereaza o facatura penibila. Sa fi fost pregatit in biroul unui locotenent cu imaginatie putina?
Intr-o societate moderna, serviciile de informatii trebuie sa fie, ca orice alte institutii, puternice si functionale. Este firesc ca importanta lor sa creasca intr-o lume in care pericolul terorismului a atins proportiile cunoscute. Dreptul la securitate al persoanelor este tot un drept al omului, asa cum este si cel de protectie a lui fata de ascultarile ilegale. Se poate verifica usor ca o societate care respecta serviciile se afla intr-o relatie mai confortabila cu ea insasi - vezi cazul Israelului, Elvetiei s.a.
Numai ca regulile care contribuie la cresterea eficacitatii si respectabilitatii serviciilor de informatii sunt convergente cu cele care permit functionarea democratica a societatii. Comun este in primul rand imperativul de a circumscrie precis rolul lor. Stabilirea stricta a marginilor de competenta a serviciilor de informatii inseamna si specializare, si buna alocare a resurselor, si buna colaborare cu alte institutii. Or, de 16 ani, serviciile noastre pastreaza incredibila pretentie de a controla intreaga viata sociala. O spun negru pe alb chiar rapoartele SRI, incepand cu primul, din 1994. Inclusiv in raportul sau pe 2004, dezbatut recent, SRI si-a arogat dreptul sa dea lectii autoritatilor publice. El plaseaza controlul practicilor abuzive si ilegale din administratie si justitie in sfera de competenta a SRI, pare sa ia locul Ministerului Finantelor pentru a se ocupa de "perpetuarea situatiilor de eludare a obligatiilor fiscale si de evaziune fiscala" si da jos de pe scaun Guvernul pentru a trata "disfunctiile severe" din sanatate, protectie sociala si utilitatile publice. Parte din opinia publica pare sedusa de discursul anti-coruptie al SRI, fara sa inteleaga cat de periculos este acest joc si cat de vinovate sunt serviciile de degringolada sistemului institutional din Romania. Faptul ca astazi fac cariera academica temele securitatii societale, economice sau ecologice, nu legitimeaza punerea serviciilor in rol de dispecer al societatii.
Pentru serviciile de informatii, termenul "securitate" trebuie sa aiba un sens foarte strict. Numai concentrarea activitatii in domenii specifice permite o evaluare corespunzatoare. In virtutea sarcinilor lor precise ar trebui trase la raspundere pentru transformarea Romaniei intr-o tara cheie a traficului de persoane. Disfunctia lor explica faptul ca societatea romaneasca a devenit o placa turnanta a traficului de droguri. Cine a fost pedepsit pentru acestea? Reforma serviciilor inseamna pregatirea personalului, adoptarea a noi tehnologii, dar si responsabilizarea in cazul esecurilor si abuzurilor. Sporirea eficacitatii serviciilor de informatii si castigarea credibilitatii strivita de povara trecutului merg mana in mana cu capacitatea societatii de a le controla. Este inadmisibil ca in Romania persoanele puse sub urmarire sa nu fie informate asupra acestui fapt, desi nu s-a descoperit nimic impotriva lor. Ofiterii avand acces la informatii economice cheie care se asociaza cu oamenii de afaceri privati trebuie deferiti Justitiei. Conspirarea de catre SRI a fostilor tortionari ai Securitatii este un delict. Cum nu a fost nimeni pedepsit pana acum? Nu exista nici un conducator al serviciilor de informatii care sa fi platit pentru angajarea securistilor care au facut politie politica, desi legea proprie interzice explicit acest lucru.
In concluzie, actuala discutie asupra pachetului de legi privind siguranta nationala nu confrunta pe cei care vor servicii de informatii puternice cu cei care le-ar dori slabe. Tema, si astazi centrala, este definirea precisa a responsabilitatilor unor servicii eficace si controlul oricarei extinderi ilegitime de competente.

---

Despre autor: