Vremurile i-au dat dreptate lui Emanuel van der Mensbrugghe, seful misiunii FMI pentru Romania. Acesta, spre deosebire de premierul Tariceanu, care a declarat ca Romania nu mai are nevoie de FMI si ca politica economica o face Guvernul, si nu cei de la Washington, a preferat sa ne avertizeze, cu argumente, ca drumul pe care ne-am inscris este unul gresit. Adica ne duce in Uniunea Europeana la periferie, in triaj. Va reamintiti, desigur, ce a declarat anul trecut reprezentantul FMI, atunci cand anunta ca acordul este "deraiat". "Cu actuala pozitie in materie de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamant care se deterioreaza si importante decalaje in infrastructura materiala"- avertiza Mensbrugghe. Sa recunoastem ca "poza" facuta de Fond nu a fost "miscata" sau trucata. De problemele mentionate ne lovim, iar solutiile practicate pana in prezent nu au provocat decat confuzie. Acum iata ca ne reintoarcem in bratele FMI, fie si cu un acord "deraiat". Mai mult, ne aratam mai disciplinati si ascultatori la sfaturile venite din "laboratoarele" de la Washington. Demonstratia a venit in data de 7 februarie. Atunci oficialul FMI, acelasi Mensbrugghe, a iesit la rampa cu noile "instructiuni" pentru Guvern si BNR. Sa le luam pe rand. Domnia sa a sugerat, in sprijinul procesului de reducere a inflatiei, cresterea dobanzii de politica monetara. A doua zi, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a decis noul nivel al dobanzii de interventie de la 7,5 la 8,5 la suta. Mai departe. Fondul cerea Ministerului Finantelor ca in cel mai scurt timp sa prezinte noul Cod fiscal si sa se renunte la exceptari de plata a impozitelor sau diferentieri de taxe. Tot a doua zi, si sigur nu este o coincidenta, a venit anuntul ca Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Codului fiscal va fi prezentat Guvernului la finele lunii viitoare. Operativitate maxima. Nu vor mai fi admise exceptari. Pentru aceasta garanteaza insusi ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, care, ieri, declara urmatoarele: "Nu sunt adeptul cotelor diferentiate. In acest an nu va fi modificata cota de TVA, nici in domeniul constructiilor. Nivelul de impozitare in Romania este unul dintre cele mai scazute din Europa. Nu intentionam sa schimbam sistemul de taxare, nici in sensul cresterii, nici al scaderii".
O alta "recomandare" de anul trecut a Fondului regasita in comunicatul oficial care consfintea "deraierea" acordului: "Misiunea este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei". Ieri, guvernatorul Mugur Isarescu a spus aceleasi lucruri, dar pe un ton mult mai ferm: "Trebuie sa intelegem ca timpul a devenit foarte scurt pentru Romania si ca tintele de inflatie de 5 la suta pentru anul 2006 si 4 la suta pentru anul 2007 trebuie atinse cu orice pret. BNR va urmari sa influenteze excesul de cerere, pentru a restrange creditul neguvernamental".
Iata, avem demonstratia ca reteta de politica economica a FMI din 2004, hulita atunci, brusc devine solutie-miracol in februarie 2006. O solutie prin care Guvernul, prin neimplicare, arunca aproape toate sarcinile in spatele BNR, nevoita sa impuna masuri restrictive. Probabil ca, in sfarsit, s-a inteles relatia dintre acordul preventiv incheiat cu FMI si integrarea in Uniunea Europeana. Este drept ca nu FMI ne integreaza, ci... inflatia. In problema inflatiei, FMI are solutii si iata ca acum si... vegheaza pentru noi.