Manifestantii, veniti din aproape toate tarile Uniunii, si chiar si din Romania si Bulgaria, au marsaluit fara incidente intre gara din Strasbourg si Parlamentul European, pentru a-i determina pe demnitarii europeni, care au dezbatut pentru prima data intr-o sedinta plenara acest text controversat - dupa unii analisti, motivul-cheie al respingerii Constitutiei Europene de catre Franta si Olanda - sa adopte liberalizarea totala a pietei serviciilor.
Desi, principial, pozitia sindicatelor a fost una comuna, intrucat cu toate ca se opun restrictiilor de pe piata muncii, in realitate, lozincile ce au fost scandate la Strasbourg, au tradat o puternica fragmentare si o stare de confuzie unanima, datorata in principal diferentei de pozitie dintre vechii si noii membri ai UE pe aceasta tema.
O buna parte din CES considera ca adoptarea directivei in varianta de compromis la care au ajuns gruparile socialista si crestin-democrata ar insemna ''o mare victorie'' pentru muncitori.
In replica insa, o alta parte, reprezentata in principal de socialistii francezi, se opune cu vehementa oricarei forme de compromis si respinge din start directiva serviciilor. Germanii, olandezii si francezii militeaza mai degraba pentru o inchidere a pietelor. Pentru ei, forta de munca ieftina din Est apare ca un pericol si ca un puternic factor de instabilitate pe piata muncii, din cauza ''dumping-ului social'', adica de conditiile de plata ale tarii de origine.
''In domeniul constructiilor, daca un german care are mai multe studii se prezinta pentru angajare in acelasi timp cu un polonez, atunci polonezul va fi angajat'', declara revoltat pentru agentia Reuters un membru al IG-Metall, partizan al respingerii textului. Solidarnosc, sindicat din Polonia, prezent la manifestatii, se declara, in mod surprinzator, aproape neutru fata de directiva. ''Nu suntem totalmente nici pentru, nici impotriva directivei. Suntem pentru respectul clauzelor sociale, dar si pentru deschiderea pietei'', declara pentru Reuters Stefan Kubowicz, presedinte al sindicatului polonez.
''Nu putem sa fim de acord cu dumping-ul social, deoarece, in cativa ani, cand Ucraina va intra in Uniunea Europeana, va fi acelasi lucru pentru Polonia'', adauga acesta.
Oamenii de afaceri nu agreeaza nici varianta "temperata" a doctrinei
Directiva europeana a serviciilor, chiar in varianta "temperata" de compromisul la care au ajuns grupurile socialiste si crestin-democrate din Parlamentul European, nemultumeste lumea afacerilor din tarile membre ale UE. Corespondentul cotidianului britanic "The Financial Times" sublinia ca protestele exprimate de mai bine de doi ani de catre cercurile de afaceri au fost mult mai dure si mai argumentate decat cele ale sindicatelor.
Ceea ce nemultumeste cel mai mult companiile europene este renuntarea, prin noua varianta a directivei Bolkestein, la principiul "tarii de origine", fapt care permite furnizorilor de servicii din tarile est-europene, nou venite in UE, sa desfasoare activitati in toate cele 25 de state membre, ghidandu-se nu dupa legislatia tarii de origine, ci dupa cea in care activeaza. Grupurile de afaceri vest-europene nu sunt multumite insa nici de noua varianta a directivei, care permite guvernelor sa instituie restrictii la accesul strain in unele sectoare pe care le considera de interes strict national, cum ar fi serviciile medicale, sociale, educatia, securitatea interna. Miles Templeman, directorul general al Britain's Institute of Directors, sublinia intr-o declaratie de presa ca "o directiva a serviciilor fara principiul <
