Infrastructura Bucurestiului poate sa absoarba 4 miliarde de euro

Infrastructura publica a Bucurestiului poate sa absoarba investitii private directe de circa patru miliarde de euro, a declarat ieri primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, in cadrul celei de-a treia Conferinte privind finantarea infrastructurii pentru municipalitati din tarile central-europene, sud-est europene, Rusia, Caucaz si CSI, care a inceput ieri la Bucuresti si continua azi. "Bucurestiul are un potential estimat de investitii private in infrastructura publica de circa patru miliarde euro si o sansa importanta pentru dezvoltarea municipalitatii o reprezinta parteneriatul cu sectorul privat", a precizat Videanu in cadrul intalnirii, organizata de compania belgiana European Finance Convention si la care au participat Graeme Justice, reprezentantul FMI Romania, guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, precum si inalti oficiali ai Bancii Mondiale, ai agentiilor de rating Fitch Moody's si Standard & Poor's si ai unor importante institutii financiare europene.
Primarul Capitalei a spus ca municipalitatea incurajeaza concurenta intre diferitele institutii financiare, demers care permite reducerea costurilor imprumuturilor pentru finantarea proiectelor de infrastructura din Bucuresti. "Avem in pregatire proiecte de 1,2 miliarde euro pentru infrastructura publica, iar la sfarsitul mandatului vom finaliza proiecte in valoare de 2,8 miliarde euro", a precizat Videanu. De asemenea, edilul Capitalei a anuntat ca municipalitatea va lansa la inceputul lui 2007 o noua emisiune de obligatiuni cu o valoare de 400-500 milioane de euro pe piata interna, echivalentul in lei, in functie de necesitatile de finantare. "Cred ca, pe langa organismele internationale, piata interna poate fi un bun finantator", a declarat primarul general. Emisiunea de obligatiuni nu ar fi o premiera pentru Primaria Capitalei. Anul trecut, PMB a vandut pe pietele internationale o emisiune de obligatiuni de 500 de milioane de euro. Doua treimi din bugetul Capitalei pentru acest an, de 1,6 miliarde de euro, provine din credite externe. La randul sau, ministrul delegat pentru Lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, prezent la reuniune, a spus ca este necesara elaborarea si aprobarea unei strategii de dezvoltare teritoriala, astfel incat proiectele in infrastructura din intreaga Romanie sa se faca eficient. MTCT intentioneaza sa imprumute 640 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru finantarea infrastructurii din zonele rurale, a mai declarat Borbely. Primul credit, in valoare de 300 de milioane de euro, ar putea fi aprobat de board-ul institutiei financiare internationale in circa doua saptamani, iar finantarea este destinata proiectului de refacere a podurilor, podetelor si gropilor de gunoi din localitatile rurale.

Obligatiunile municipale, o sursa de finantare prea putin folosita

Emisiunea de obligatiuni emisa la jumatatea anului trecut de Primaria Capitalei, in valoare de 500 de milioane de euro, a fost subscrisa intr-un timp-record de 37 de secunde. Initial, pentru derularea ei s-au luat in calcul doua saptamani. Imediat dupa inchiderea ofertei, euro-obligatiunile au inceput sa fie tranzactionate pe pietele internationale de capital din Londra, Luxemburg si Frankfurt. 28% din investitorii care au subscris eurobondurile provin din Germania, in timp ce 23% sunt austrieci, 14% francezi si 10% est-europeni. Cel mai mult a investit Dexia Group, care a cumparat bonduri in valoare de 70 de milioane de euro. Banii stransi de primarie sunt destinati, in principal, finantarii unor proiecte de infrastructura, inclusiv a mult discutatului pasaj de la Gara Basarab. Succesul inregistrat de emisiunea de obligatiuni de anul trecut recomanda aceasta metoda ca o sursa de finantare extrem de eficienta. Din pacate, in Romania este mult prea putin utilizata.

Capitala are anul acesta un buget de 1,6 miliarde de euro

Bucurestiul are anul acesta cel mai mare buget de pana acum, respectiv peste 57.000 de miliarde de lei vechi, doua treimi din venituri reprezentand imprumuturi externe, iar restul, contributiile bucurestenilor la bugetul local, potrivit hotararii adoptate la sfarsitul saptamanii trecute de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Veniturile Capitalei in 2006 se cifreaza la peste 5.709.518.190 lei RON, adica peste 1,6 miliarde de euro, doua treimi din aceasta suma - respectiv 3.849.607.410 lei RON - urmand sa fie investite in infrastructura orasului.
Potrivit hotararii CGMB, regiile bucurestene de transport si de distributie a agentului termic au primit subventii in valoare de 850 de milioane de lei RON, (330 de milioane lei la RATB si 550 milioane lei pentru subventionarea diferentelor de tarif pentru consumul de agent termic), in timp ce 1,8 milioane de lei noi (1,8 miliarde de lei vechi) au fost alocati pentru Sanatate si 241 de milioane de lei (241 de miliarde de lei vechi) pentru Educatie, bani din care va incepe consolidarea a o suta de scoli si licee. Alte 370 de milioane de lei RON (370 de miliarde de lei) vor fi cheltuite de municipalitate pentru exproprieri - necesare pentru derulare unor investitii (supralargiri de carosabil si strapungeri ale unor intersectii), precum si pentru recuperarea unor spatii verzi. 4,1 miliarde de lei RON sunt alocati numai pentru investitii in infrastructura orasului, banii urmand sa fie folositi in lucrarile la pasajul de la Basarab, dar si pentru construirea unui pasaj suprateran pe Soseaua Colentina (Pod Voluntari - Soseaua Mihai Bravu, in lungime de 5 kilometri si cu cate trei benzi pe fiecare sens). De asemenea, vor incepe lucrari de reabilitare a caii de rulare a tramvaielor pe 25 de bulevarde bucurestene, precum si pentru modernizarea carosabilului de pe aproape o suta de bulevarde centrale ale orasului. Din cele 4,1 miliarde de lei RON alocat investitiilor, vor incepe lucrarile pentru realizarea a 14.000 de locuri de parcare in 23 de intersectii principale, precum si in zona centrala a orasului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe