Intre kitsch si profesionalism

Lumea criticilor de cinema s-a aratat destul de multumita cu filmul care a deschis editia 2006 a Festivalului interntional de film de la Berlin: "Prajitura de zapada". N-au lipsit nici vocile care sa sustina ca pelicula anglo-canadiana a lui Marc Evans e tributara unui gust indoielnic, pentru ca nici nu supara pe nimeni, nici nu prea bucura pe cineva. Cu alte cuvinte, filmul cu Alan Rickman si Sigourney Weaver in rolurile principale ar fi doar un alibi pentru intentiile dorectorului Berlinalei, Dieter Kosslick, de a pune accentul asupra creatiei cinematografice europeane, pe care, prin astfel de gesturi, doreste s-o impuna in fata gigantului nord-american.
"Snow Cake" ("Prajitura de iarna") este povestea unui barbat traumatizat si inchis in sine. Prins intr-un lant de accidente reale si existentiale stupide, protagonistul este si victima, si invingator. Dupa ce-i moare fiul intr-un accident de masina, il ucide pe faptas si ajunge la puscarie. Cand va fi eliberat, e implicat tot intr-un accident de masina, din care el scapa nevatamat, dar moare o tanara care facuse autostopul. Simtindu-se vinovat, se hotaraste s-o viziteze pe mama victimei, o autista care traieste intr-o mica localitate, unde toti se cunosc si viata se deruleaza dupa regulile impuse de principiile micii burghezii. Totusi, Evans reuseste sa salveze acest subiect cu nuante evident triviale, compensand minusurile cu un joc actoricesc frumos, curat si convingator si cu profesionalismul regizoral.
"Telenovela" danezo-suedeza, "En Soap", realizata de Pernille Fischer Christensen, este un film cuminte, pentru a nu spune prost. Asta in pofida subiectului, care suna incitant in prezentarea din catalogul Berlinalei: "Drama unui barbat transsexual care se afla in fata deciziei de a-si schimba sexul pe cale chirurgicala. Intre acest inca barbat si o vecina se infiripa un soi de prietenie intima fara finalitate sexuala". Pentru a reliefa aceasta lume paralela care desparte cele doua personaje, regizoarea a recurs la un truc destul de ieftin, alternand secventele in alb-negru cu cele in culori.
Intre CIA si McDonald's
Cea de-a 56-a editie a Berlinalei este in mod explicit si un festival politic. Cel putin asta a sustinut directorul Festivalului in conferinta de presa in care a prezentat cele 29 de filme din programul principal (in competitie si in afara competitiei). Din aceasta categorie face parte, fara indoiala, "Syriana", in regia americanului Steve Gaghan (cu George Clooney in rolul unui agent CIA). Inca inainte de a-l vedea, unii comentatori s-au grabit sa vorbeasca despre renasterea filmului politic la Hollywood. Filmul, care a rulat in afara competitiei, este intr-adevar politic, numai ca respecta de la A la Z retetarul hollywoodian cunoscut, prezentand o povestire fragmentata intr-un mozaic greu de urmarit si de rezumat. Interesele companiilor petroliere, coruptia, exploatarea muncitorilor straini in emiratele arabe, fundamentalismul islamic, actiuni necurate ale CIA-ului s.a.m.d. Lupta globala pentru influenta asupra regiunilor petroliere este inmuiata intr-un sos politic preparat dupa metoda ketchup-ului servit in restaurantele McDonald's. Si ce se serveste acolo unora le place, altora mai putin sau deloc.
Tot in afara competitiei a rulat si filmul american "The New World" ("Lumea Noua"), in care regizorul Terrence Malick rescrie istoria, mai bine zis unul din miturile fondatoare americane, intr-o maniera corecta politic, tributara unui vizionarism multiculturalist. Actiunea se petrece la inceputul secolului al 17-lea si celebreaza dragostea dintre un englez si o indigena. Povestea, conventionala si previzibila, de un kitsch tipator, e drapata in imagini impozante, care mai compenseaza timpul investit si pierdut in vizionarea unui film inutil.
Particule ale lumii noastre
Filmul austriacului Michael Glawogger, "Slumming", in schimb, a fost o adevarata revelatie a competitiei. Nu fiindca a fost o premiera mondiala, ci pur si simplu fiindca tanarul regizor a reusit sa imbine intr-un mod convingator seriozitatea cu comedia neagra, umorul cu satira si grotescul cu tragicul. Filmul este povestea a doi tineri de bani gata care, din plictiseala, fac glume proaste pe seama altora. Victima principala e un poet boem si betiv (interpretat de Paulus Manker), care isi vinde productiile literare pe strada. Cei doi il gasesc dormind si se hotarasc sa-l duca in portbagajul masinii peste frontiera, in Cehia, amuzandu-se copios in urma acestei fapte juvenile. Comedia grotesca a lui Glawogger, plina de surprize epice, e povestita cu o acuratete ingenioasa, trezind pe alocuri amintiri legate de traditia multiculturala a fostului imperiu habsburgic.
Despre romanul de scandal al lui Michel Houellebecq, "Particule elementare", s-a scris mult si s-a discutat polemic. Iata ca, la actuala Berlinala, regizorul german Oskar Roehler propune o versiune cinematografica indrazneata a romanului, pe care-l foloseste doar ca pe o "directiva socioculturala", precum a marturisit intr-un interviu. In esenta, filmul este o reconsiderare critica aspra a spiritului generatiei anului 1968, care a impus principiile liberalismului total in praxisul cotidian.
Doi frati se simt abandonati de mama lor, care s-a alaturat miscarii hippie. Daca pentru generatia parintilor libertinajul hedonist era o forma de eliberare revolutionara si de negare a conventiilor, pentru copiii acestora structurile create genereaza instrainare, insatisfactie, incapacitatea trairii unor sentimente profunde. Pentru unul dintre cei doi frati, un biolog genial, lumea e rea, fiindca e rea din punct de vedere genetic. Din pricina aceasta, el vrea sa elaboreze tehnica reproducerii speciei umane pe cale artificiala, adica fara sex. Celalalt frate, un profesor de germana, suferind si el din cauza lipsei afectiunii materne, devine o victima a nevrozelor lumii, pe care el le traieste pe viu, intr-o clinica psihiatrica, intr-un campus ezoteric sau intr-un swingerclub.
Indiferent daca filmul lui Roehler va primi sau nu un Urs, cu siguranta el va mai starni discutii si, bineinteles, curiozitatea marelui public.

---

Despre autor: