Punerea in conformitate a retelelor telescopice din Bucuresti necesita investitii de peste 26 de milioane de euro, suma care va fi investita integral de catre Apa Nova, a afirmat primarul general Adriean Videanu.
Compania Apa Nova anunta recent ca va participa la investitiile pentru intrarea in conformitate a retelelor telescopice cu 7,6 milioane de euro - din cele peste 26 de milioane de euro estimate pentru intregul proiect - investitie care nu ar necesita o ajustare a tarifului pentru consumul de apa potabila.
"In conditiile in care CGMB hotaraste ca investitia totala sa fie suportata de Apa Nova, respectiv 26 milioane euro - suma necesara pentru punerea in conformitate a retelelor telescopice -, atunci Apa Nova va fi nevoita sa-si recupereze diferenta de 19 milioane de euro printr-o ajustare extraordinara a tarifului", sustinea compania intr-un comunicat.
"In acest moment nu s-a facut o estimare privind procentul de majorare al tarifului, deoarece calculul depinde de doua elemente, extrem de importante. Primul element ar fi costul real al lucrarilor de punere in conformitate, care nu poate fi stiut decat dupa organizarea unei licitatii, iar al doilea element, extrem de important, ar fi durata de amortizare a investitiei. Orice discutie privind ajustarea de tarif se va face impreuna cu primaria, insa numai in momentul in care vor fi cunoscute cele doua elemente: pretul real al lucrarilor si durata de amortizare", a declarat Andreas Baude, directorul Apa Nova. Retelele telescopice sunt extinderi ale sistemului de distributie a apei care au aparut in urma construirii - peste proiecte prevazute initial - de noi blocuri in cartierele orasului, inainte de anii 1990, iar peste 240.000 de locuitori din 1.600 de cladiri primesc apa prin aceste conducte, racordate la o magistrala de apa. Reparatiile si investitiile in aceste retele au un statut incert, acestea nefiind in sarcina societatii Apa Nova, deoarece cheltuielile cu retelele respective nu fac parte din obligatiile contractuale ale concesionarului.
Din cauza gradului mare de uzura a conductelor, calitatea apei este proasta, conductele sunt fisurate si inregistreaza pierderi, iar avariile aparute "la gura" blocului sunt remediate, de cele mai multe ori, pe banii asociatiilor de locatari.
Mai multe asociatii de locatari bucurestene, nemultumite ca in facturile lunare pentru consumul de apa sunt incluse si pierderile din reteaua de apa, au reclamat aceasta situatie municipalitatii. In urma unei expertize tehnice, Autoritatea de Reglementare Tehnica pentru Serviciile de Apa si Canalizare (ARBAC) a dat castig de cauza asociatiilor reclamante, acestea urmand sa primeasca de la Apa Nova sumele incasate abuziv de concesionarul serviciului de apa.
Intr-un raport din anul 2004, comisia de experti internationali care urmareste derularea contractului si indeplinirea obligatiilor concesionarului - prevazute in caietul de sarcini - a atras atentia societatii romano-franceze asupra faptului ca retelele pe care aceasta refuza sa le administreze trebuie reabilitate urgent.