Noua "directiva Bolkestein", un compromis necesar

Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a anuntat ca va accepta versiunea de compromis a directivei europene privind piata serviciilor, un text la care au ajuns, saptamana trecuta, liderii a doua grupuri importante din Parlamentul European - cel socialist (PES) si cel de centru-dreapta (EPP-ED).
Dupa indelungi si aprinse negocieri, s-a ajuns in cele din urma la un text ce "goleste" practic asa-numita "directiva Bolkestein" de unele dintre prevederile care, inca din 2004, i-au divizat pe decidentii politici europeni, si a nemultumit tarile est-europene nou-venite in Uniune. Principala modificare adusa textului initial al directivei a fost eliminarea mult disputatului "principiu al tarii de origine", potrivit caruia companiile europene puteau angaja muncitori imigranti numai in conformitate cu legislatia tarii de provenienta.
Desi se renunta la aceasta prevedere, desi sunt inlaturate o serie de alte bariere in calea angajatorilor si a activitatii companiilor in afara granitelor tarilor lor, noul text propune mentinerea dreptului statelor membre ale UE de a-si proteja unele sectoare cum ar fi sanatatea, mediul, educatia, securitatea sociala sau securitatea publica. Acest text urmeaza sa fie supus, saptamana aceasta, unor noi analize, eventual modificari si apoi aprobarii Parlamentului European, date fiind reactiile foarte diferite si contradictorii ale altor parlamentari sau institutii europene. Intrarea in vigoare a directivei nu poate avea insa loc decat dupa adoptarea textului final de catre statele membre ale UE, asteptata la inceputul lunii mai.

Opinii pro si contra compromisului

Jose Manuel Barroso a declarat presei - citat de cotidianul britanic "The Financial Times" - ca desi textul nou al directivei asupra pietei serviciilor nu cuprinde ceea ce el a dorit dintotdeauna, respectiv stimularea competitiei, inclusiv in sectoarele economice protejate de catre unii dintre vechii membri ai UE, el il va accepta, considerand ca a continua lupta dura asupra acestei chestiuni inseamna sa expui Uniunea unor mari pericole de divizare.
El a precizat ca si alti membri ai Comisiei Europene sunt inclinati sa accepte acest text.
Ceea ce nu l-a impiedicat pe Peter Mandelson, comisarul european pentru Comert, sa sustina ca noua versiune a directivei amintite reprezinta o "cedare in fata protectionistilor", iar Charlie McCreevy, comisarul pentru Piata Interna, a cerut o perioada de gandire inainte de a se relua dezbaterea textului amendat. Mesaje similare au venit si din partea unor state membre ale UE.
Ministrul german al Economiei, Michael Glos, citat de EUObserver, a primit cu prudenta compromisul, considerand ca el ramane "o usa deschisa pentru adoptarea de masuri protectioniste" de catre statele membre.
De aceea, el a cerut elaborarea unui text final mai clar. Alte sase tari, intre care si Marea Britanie, Olanda, Polonia si Ungaria, au adresat Comisiei Europene o scrisoare in care au subliniat ca "Uniunea are nevoie de o directiva eficienta", antiprotectionista.
Caci, releva in context "The Independent", companii din statele est-europene nou-venite in UE asteapta nerabdatoare sa poata activa in tarile mai dezvoltate si mai bogate din UE.
O opozitie categorica fata de deschiderea pietei europene a muncii o au sindicatele muncitorilor din tarile "invadate" de imigranti din Est. Aproape 40.000 de salariati membri ai Confederatiei germane a sindicatelor (DGB) au manifestat sambata, la Berlin, impotriva directivei Bolkestein, considerand ca ea promoveaza in Europa "un capitalism salbatic, asocial si neinfranat" si "stimuleaza dumpingul asupra conditiilor sociale si salariale" pe piata muncii europeana.
O manifestatie similara, cu participarea a circa 15.000 de salariati din diverse tari ale UE, a avut loc in aceeasi zi si la Strasbourg, prefigurand o alta actiune de protest stabilita pentru zilele urmatoare, in fata Parlamentului European, cand va fi examinata si supusa votului noua versiune a doctrinei Bolkestein.

Franta isi inaspreste politica imigratiei

Chiar in momentul in care Bruxellesul isi intensifica presiunile asupra celor 15 vechi membri ai UE pentru a-si relaxa politica in domeniul migratiei fortei de munca si pentru a suprima barierele impuse muncitorilor proveniti din noile state membre, Franta devenea varful de lance al opozitiei fata de aceste recomandari.
Astfel, la sfarsitul saptamanii trecute, premierul Dominique de Villepin anunta triumfator adoptarea proiectului de lege asupra imigratiei, propus inca de pe 5 februarie de catre ministrul de Interne Nicolas Sarkozy.
Potrivit noului plan, conditiile de accedere pe piata muncii din Franta vor fi puternic innasprite, cartile de sejur se vor acorda numai dupa o selectie drastica, iar intaietate vor avea muncitorii cu inalta calificare si studentii. Emigrantii cu inalta calificare vor primi o carte de sejur valabila trei ani de zile, si care va putea fi reinnoita, studentii straini vor beneficia si ei de o carte de sejur, dar numai cu obligatia de a se intoarce acasa la terminarea studiilor.
Numai titularii unui master vor avea acces la piata muncii. In ceea ce priveste acordarea automata a dreptului de rezidenta dupa zece ani de zile petrecuti in Franta, sau pentru cei casatoriti aici, noul proiect prevede introducerea unor restrictii extrem de drastice.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe