Afacerea "Parcurile" se lasa cu scandal

Dupa operatiunile dubioase vizand schimburi de terenuri, a aparut categoria de proprietari de parcuri. In curand, in locul spatiilor verzi vor rasari vile, hoteluri, magazine, hale si cladiri de birouri. Scandalul "Bordei" e deja un prim exemplu in acest caz. Desi primaria spune ca va interveni pentru protejarea mediului, istoria recenta a defrisarilor il contrazice pe primarul general Adriean Videanu. Bucurestiul, de pilda, e pe ultimul loc in Europa la raportul spatiu verde pe cap de locuitor.
Punerile in posesie, fara discernamant, de parcuri, lacuri, stranduri si spatii verzi vor face ca Bucurestiul sa ajunga, in cel mai scurt timp, o arida intindere de beton.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti voteaza pe banda rulanta, sub pavaza Legii 247 privind restituirea proprietatii (trecuta de Guvern, la pachet, prin asumarea raspunderii), restituiri de parcuri si spatii verzi. Doar parcul Cismigiu si o parte din Herastrau vor mai exista in Capitala. Restul parcurilor, IOR, Tei Toboc, Plumbuita, Crangasi, Carol, Izvor, Bordei sau Bazilescu isi asteapta proprietarii. In Parcul IOR, municipalitatea a restituit deja peste 12 hectare, iar in Parcul Verde, situat pe B-dul Vacarescu, 44 de mii de metri patrati au intrat in posesia propietarilor. Chiar si administratiile locale s-au intrecut in batjocorirea spatiului verde. Pe locul micului parculet din fata Pietei Obor troneaza acum ditamai cladirea Primariei sectorului 2. Si asta in timp ce capitala Romaniei ocupa ultimul loc, la acest capitol, in Europa. Cum spuneam, pericolul e ca proprietarii - si probabil ca multi o vor face - sa vanda imediat terenurile antreprenorilor care le vor parcela si le vor folosi in afaceri imobiliare. Deocamdata, nici o lege nu-i impiedica sa faca asa ceva. Pe tot parcursul sau, Ziarul ZIUA a sprijinit retrocedarea proprietatilor si a fost tot timpul alaturi de proprietari. Dar asta nu ne impiedica sa tragem semnalul de alarma ca Bucurestiul si, mai apoi, celelalte localitati din tara, risca sa ramana fara spatii verzi.
Capitala fara parcuri
Datele oferite de specialisti in mediu arata ca unui bucurestean ii revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale, care este de 12 mp/locuitor. Daca la Stockholm si Viena norma de spatiu verde este de 70 mp/locuitor, in Bucuresti aceasta este de doar 2,5 mp/locuitor. Ingrijorator este faptul ca in ultimii 15 ani au disparut peste 20 milioane de metri patrati de spatii verzi din Capitala.
Intr-un top al spatiului verde din cel mai mare oras al Romaniei, conduce sectorul 1, cu 11 mp/locuitor, oricum sub norma europeana, la polul opus situindu-se sectorul 6, unde unui locuitor ii revin 0,6 mp/locuitor, de 20 de ori mai putin decat este necesar. Realitatea este si mai neagra daca tinem cont ca reducerea suprafetei spatiilor verzi din Bucuresti ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-ar include ai cele 14 cimitire din oras, care insumeaza 131,3 ha.
Primaria Capitalei spune ca va lupta pentru parcuri
Daca consilierii, patrunsi de respectarea legii, vor aproba ca unele parcuri, trecute din domeniul public in domeniul privat, sa fie restituite in natura, vom asista la distrugerea in totalitate a spatiului verde. Mai marii primariei spun insa ca se vor lupta ca acest lucru sa nu se intample.
"Nu sunt de acord cu asa ceva. Trebuie sa gasim solutii. Dintre toate capitalele europene stam cel mai prost la capitolul parcuri si trebuie sa facem ceva. Sunt de acord cu restituirile, nici nu se pune problema, dar trebuie impreuna cu Domeniile Statului sa gasim o solutie. Sa ii despagubim pe proprietari, cu bani sau cu terenuri la schimb. Orice om de bun simt trebuie sa inteleaga acest lucru", ne-a declarat viceprimarul general al Capitalei, Razvan Murgeanu. Si Virgil Carstea, directorul Administratiei Parcuri, Lacuri, Agrement, organism aflat in subordinea Primariei Municipiului Bucuresti este de parere ca restituirea in natura a parcurilor este o gresala. "Deocamdata nu am date concrete referitoare la astfel de restituiri. Este exclus sa se dea, de exemplu, Herastraul. Avem intabularea pentru acest parc, mai putin pentru zona in care se afla terenurile de sport. Mai mult, avem programe in desfasurare pentru parcurile Capitalei. In prezent pentru refacerea si intretinerea parcurilor s-au alocat 13,5 milioane de euro, bani proveniti din fonduri Phare, de la primarie si de la Guvern", a declarat Carstea.
Mai avem nevoie si de iarba
Oricum, si putinele spatii verzi ramase se afla intr-un stadiu ingrijorator de degradare. Locurile dintre blocuri, unde pe timpuri mai gaseai un petic de iarba sau vreun pomisor s-au transformat in parcari sau acolo au fost amplasate garaje. Si vegetatia, perena sau nu, de pe aleile din jurul blocurilor a disparut lasand vederii bucati intregi de pamant, sau in cele mai multe cazuri, depozite necontrolate de gunoi. Insasi sanatatea populatiei este in pericol, statisticile aratand ca valoarea noxelor, in lipsa vegetatiei, a crescut alarmant. In afara de Parcul Herastrau si Cismigiu unde s-a mai facut cate ceva, in majoritatea parcurilor de prin cartiere este dezastru. Spre exempu, in parcul Bazilescu cel mai mare cinematograf in aer liber din tara zace in paragina de zeci de ani. Desi in jurul sau este, ce-i drept curatenie si s-a mai plantat cate un pom, este cu adevarat deprimant cand vezi ca somptuoasa cladire stil este pavoazata cu avertismente de tipul - "Pericol de prabusire". Si ca o ironie a sortii, acum cand municipalitatea a pus la bataie 6 milioane de euro, din fonduri Phare se aloca alte 5 milioane euro, iar Guvernul aloca pentru parcurile Capitalei 1,5 milioane, s-a deschis subiectul retrocedarilor. Iar subiectul, in pofida declaratiilor incurajatoare ale municipalitatii este unul delicat si cu precedent - Parcul Bordei, despre care s-a scris mult la vremea restituirii in compensatie.
Parcul Bordei, un exemplu care da de gandit
In cazul Parcului Bordei, municipalitatea incearca sa dreaga busuiocul, dupa ce acest spatiu verde a fost dat drept compensatie, in mandatul de primar al lui Traian Basescu. Calea amiabila prin care actualul primar general al Capitalei, Adriean Videanu, doreste sa dea in schimbul parcului, aflat in pragul de a se transforma intr-un ansamblu de cladiri, un teren situat in spatele Palatului Victoria, pare a nu avea sorti de izbanda. Propunerea lui Videanu a venit in urma unei sentinte judecatoresti prin care actualul detinator al terenului a obtinut dreptul de a construi in parcul Bordei peste limita admisa de lege. Astfel, asa-zisul litigiu a ajuns pe masa judecatorilor. Municipalitatea intentiona sa mute Depoul RATB din centrul Capitalei, la marginea orasului.
Primarul general s-a gandit la aceasta locatie pentru schimb intrucat suprafata din spatele cladirii Guvernului se apropie de cea detinuta de actualul proprietar al Parcului Bordei. Propunerea a venit in urma unei sentinte judecatoresti prin care Constanda a obtinut dreptul de a construi in parcul Bordei peste limita admisa de lege. Aceasta prevede ca proprietarul nu poate sa construiasca pe o suprafata mai mare de 15 la suta din actuala intindere a parcului, iar cladirile nu pot avea o inaltime mai mare de parter plus doua etaje.
In septembrie 2003, Costica Constanda a obtinut de la primarie 3,3 hectare de teren in Parcul Floreasca, in schimbul celor 18.000 de metri patrati de teren din zona Satului Francez, pe care acesta il castigase in instanta. Pe scurt, Constanda a fost despagubit de fosta conducere a Primariei Capitalei cu 33.000 de metri patrati de teren in Strada Turgheniev nr. 11-15 si in Bulevardul Aviatorilor 110-112, Sector 1, adica actualul amplasament al Parcului Bordei. Suprafata de teren data in compensatie fiind evident mai mare decat cea pe care o detinea in acte. In prezent, Constanda are dreptul de a construi in Parcul Bordei cladiri cu destinatia de hoteluri si birouri.
Parcurile, impartite intre municipalitate si sectoare
In Bucuresti, majoritatea parcurilor mari se afla in ograda municipalitatii, care le intretine prin Administratia Parcuri, Lacuri, Agrement. Parcurile mai mici, situate in general prin cartierele marginase se afla in administrarea primariilor de sector, care le intretin prin ADP-uri. Neintretinerea unitara a acestora si alocarea diferita a fondurilor este vizibila de la caz la caz. Parcuri care se mentin la linia de plutire (Drumul Taberei sau Eroilor) si parcuri care se mai pot denumi asa doar din scripte (Plumbuita).
Solutii exista, dar trebuie sa fie si dorinta politica. In lege ar trebui stipulat ca, daca mostenitorul parcului nu accepta despagubirea in bani sau cu teren la schimb, sa fie obligat sa pastreze in intregime destinatia spatiului retrocedat. Doar asa se mai poate salva cate ceva din <<plamanul>> orasului.

---

Despre autor: