Bucuria sa este atunci cand ii apare o noua carte sau un articol. Are aceeasi satisfactie de fiecare data cand tine cursuri si nu crede ca e o placere deosebita in a fi sef, dar conduce cu mult interes Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, cat
Bucuria sa este atunci cand ii apare o noua carte sau un articol. Are aceeasi satisfactie de fiecare data cand tine cursuri si nu crede ca e o placere deosebita in a fi sef, dar conduce cu mult interes Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, cat si Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti. Astazi, Catalin Zamfir, membru al Academiei Romane, implineste 65 de ani. ""In viata n-am muncit decat cu placere""
""De la o anumita varsta nu mai primesti foarte bine ziua ta de nastere. Imi aduc aminte ca atunci cand am implinit 40 de ani am avut primul soc emotional. Mi-a parut rau ca am trecut dintr-o faza intr-o alta faza. Acum, la 65 de ani, ce sa mai zic?! O sa-i rog pe colegii mei sa inchine un pahar, si pe cei de la Facultate, si pe cei de la Institutul de Calitatea Vietii si, desigur, pe urma voi petrece cu familia si cu prietenii acasa. Toate aniversarile au avut semnificatiile lor speciale, nimic iesit din comun, cu micile surprize placute. Lucrez foarte mult inca, si sper sa continuu activitatea. Toate preocuparile mele sunt deosebite si-mi aduc placeri deosebite. Daca ar fi totusi sa le clasific, probabil, bucuria mea profesionala cea mai mare este cand imi apare o noua carte. Si am scris foarte multe carti... Pe urma este satisfactia pe care ti-o dau cursurile, contactul cu studentii. Nu cred ca e o placere deosebita sa fii sef, dar este interesant sa conduci un institut, sa conduci o facultate. Eu vreau sa trec pe planul doi aceste lucruri. Deocamdata fac fata cu placere la toate cate fac, niciodata in viata n-am muncit decat cu placere. Regret ca, la un moment dat, au fost o serie de oportunitati profesionale in afara, dar intotdeauna ma felicit ca am avut taria de inspiratie sa zic «Nu» si sa continuu aici cariera mea de om de stiinta si de profesor. Nu regret niciodata ca am ramas. A fost, intr-adevar, mult mai interesant sa raman in Romania. Am fost atat de pasionat de munca mea, incat nu am mai avut timp sa-mi dezvolt si alte placeri in afara ei. Pot sa spun, cu putina tristete, ca n-am o cultura a timpului liber. Cand am putin timp liber ma apuc de lucru. Mi-ar fi placut sa continuu sa fac schi. Acesta este unul din micile lucruri pe care le regret. Imi aduc aminte ca faceam lucrarea de Doctorat si cautam la biblioteca o literatura relevanta pentru lucrarea mea. Mi-au cazut in mana cateva lucrari de sociologie si am realizat ca asta era ceea ce trebuia sa fac. Ultima data am publicat o carte acum doi ani. Am cateva proiecte de cercetare impreuna cu cativa colegi mai tineri si sper sa publicam o carte. Am o obsesie sa termin lucrurile incepute. De aceea, imi aleg cu grija obiectivele si caut sa le realizez. Am un principiu fundamental care a stat la baza intregii mele activitati: «Un om de stiinta nu poate fi un om de stiinta bun daca nu este foarte corect in stiinta» . Am cautat sa nu fiu un om de stiinta care sa minta, sa faca compromisuri.""


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.