In 2001, prin bunavointa directorului Grigore Arsene, Editura Curtea Veche publica doua ""ciudatenii"" editoriale. E vorba de primul dictionar romano-tiganesc (""in grai caldararesc"", cum se precizeaza pe coperta) si primul ghid de conversatie

In 2001, prin bunavointa directorului Grigore Arsene, Editura Curtea Veche publica doua ""ciudatenii"" editoriale.

E vorba de primul dictionar romano-tiganesc (""in grai caldararesc"", cum se precizeaza pe coperta) si primul ghid de conversatie romano-tiganesc. Protagonistii acestui demers editorial nu sunt (cu o singura exceptie) membri ai etniei, ci... politisti! E vorba de generalul Lazar Carjan, colonelul (acum in rezerva) Nicolae Bitu si maiorul (in rezerva si el) Marian Speriatu. Grafica de interior a ghidului e realizata tot de un ofiter de politie (de la Tg. Jiu), Florin Preda Dochinoiu.
INITIATIVA. Dar, dincolo de performanta in sine si valoarea de pionierat a acestor carti, elementul cu adevarat spectaculos e altul. Ghidul de conversatie romano-tiganesc are, in partea a doua, traduceri literare din limba romana in graiul caldararesc: fragmente din Biblie, rugaciuni, poezii de Mihai Eminescu, George Cosbuc, Miron Radu Paraschivescu, George Astalos si Luminita Mihai. Sectiunea incepe cu ""Tatal nostru"", iar printre poeziile traduse se numara si ""Luceafarul"" (toate cele 98 de strofe). Scriitorul Gheorghe Astalos, afland de initiativa si de faptul ca si cateva texte ale sale figurea-za in aceasta selectie, a venit de la Paris special pentru a vedea ""minunea"", scriind el insusi prefata cartii. ""Extraordinara performanta a celor trei magi ai «tiganiadei» de fata invita la admiratie si recunostinta"" - marturiseste scriitorul. ""Pentru ca, prin publicarea ghidurilor, dictionarelor si flash-urilor lirice din sumar, literatura noastra isi imbogateste repertoriul cu o marturie scrisa a unui idiom pe cat de ignorat de laici, pe atat de rascolitor in muzicalitatea lui.""
Interesant e ca ambele volume, desi constituie o lectie de initiativa culturala in spiritul UE, au fost intampinate cu destula raceala de Ministerul Culturii, dar mai ales de structurile oficiale ale etniei rromilor.

SUCAR


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.