Uniunea Europeana si Statele Unite, informa recent cotidianul britanic "The Financial Times" citand diplomati din Bruxelles, examineaza posibilitatea proclamarii unei independente "conditionate" sau "supravegheate" in provincia sarba Kosovo, aflata sub administratia Natiunilor Unite dupa ce in 1999 NATO a determinat retragerea trupelor sarbe, pentru a pune capat gravelor conflicte dintre etniile sarba si albaneza. Dupa cum se stie, pentru negocierile vizand determinarea statutului Kosovo, Belgradul a propus un statut ce confera provinciei repective o autonomie larga, dar nu independenta. Formula propusa de Serbia mentine integritatea teritoriala a Serbiei-Muntenegru si exclude modificarea granitelor cu Macedonia si Albania.
Aflat la Washington, invitat de presedintele George W. Bush pentru a participa la micul dejun anual de rugaciune, seful diplomatiei sarbe, Vuk Draskovici, a declarat intr-un interviu pentru "Financial Times" ca "presiunile internationale asupra Belgradului in chestiunea viitorului provinciei Kosovo si a predarii criminalilor de razboi catre Tribunalul International de la Haga pentru fosta Iugoslavie sunt contraproductive si pot conduce la instabilitate in zona".
"Trebuie sa inceteze umilirea poporului sarb", a mai spus Draskovici. Cotidianul britanic face o legatura intre declaratia ministrului sarb de Externe si avertismentul dat saptamana trecuta de Vladimir Putin, in conferinta sa anuala de presa, conform caruia acordarea independentei provinciei Kosovo va avea un efect in lant si in alte zone, mentionand expres Abhazia si Osetia de sud. Draskovici a cerut comunitatii internationale sa nu impuna propria-i solutie in Kosovo, atragand atentia ca "crearea unei a doua Albanii in Balcani va intari fortele care continua sa-l sprijine pe Slobodan Milosevici, actualmente judecat de Tribunalul de la Haga, si va provoca instabilitate in Serbia, in Balcanii de Vest si, in general, in Europa... Am putea asista la un lant de dezastre la nivel mondial".
In opinia lui Draskovici, Uniunea Europeana face o "grava greseala daca leaga negocierile de aderare a Serbiei-Muntenegru de gasirea si predarea generalului Ratko Mladici, asa cum cere Carla del Ponte. Guvernul de la Belgrad, a spus ministrul de Externe sarb, nu stie unde se afla in acest moment Mladici, dar crede ca se va afla intr-o pozitie mai puternica daca UE continua relatiile cu Serbia si daca NATO incepe discutiile pentru stabilirea unui "parteneriat de pace" cu Belgradul.