Muncitorii din Est nu au luat cu asalt Europa de Vest

Potrivit unui comentariu publicat recent de catre cotidianul francez Le Figaro, care a ajuns in posesia raportului pe care Comisia Europeana urmeaza sa il prezinte la mijlocul saptamanii, statele membre care au limitat accesul muncitorilor din Est pe propria piata a muncii au procedat intr-un mod gresit. Documentul, releva Le Figaro, arata ca extinderea de la 1 mai 2004 nu a fost insotita de o avalansa a fortei de munca din Polonia, Slovenia sau Slovacia pe piata din Vest.
"Nicaieri nu am asistat la un fenomen de inlaturare a muncitorilor nationali", adauga raportul intr-o versiune inca provizorie. Numarul de permise de munca eliberate de mai bine de doi ani de catre Franta, Italia, Belgia sau Olanda pentru muncitorii din Est reprezinta o parte nesemnificativa din totalul populatiei lor active. In plus, remarca raportul, aceasta cenzura impusa de catre vechii membri in fata unui val firav de muncitori porniti spre slujbele banoase din Vest nu au facut decat sa determine o crestere a infractionalitatii si a muncii la negru.

Temeri neintemeiate

La 1 mai 2004 (data a extinderii Uniunii Europene), numai trei tari au avut curajul sa isi deschida in totalitate piata muncii: Marea Britanie, Irlanda si Suedia. Iar aceasta masura, potrivit Comisiei Europene, a avut un efect benefic, mai ales pentru anumite sectoare (precum constructiile, restaurantele sau ingrijirea la domiciliu) in care se inregistra o insuficienta a mainii de lucru. Celelalte 12 vechi state membre au decis in schimb, la aceeasi data, sa isi inaspreasca conditiile de acces pe piata muncii pana la 1 mai 2006, fie sub forma unor permise de munca, fie a unor cote.
Peste trei luni de zile, in functie si de raportul ce va fi facut public pe 8 februarie, aceste state urmeaza sa decida daca isi pastreaza sau nu restrictiile. In cazul in care migratia fortei de munca va continua sa fie privita ca o amenintare, restrictiile s-ar putea mentine pana in 2011.
Intr-un mod surprinzator, documentul Comisiei arata insa ca impunerea cotelor si restrictiilor in urma cu doi ani de zile nu a dus la o scadere a afluxului de muncitori. Contrar asteptarilor, acestia nu au dat navala pe piata din Vest, si asta in principal datorita barierelor lingvistice si dinamismului economic diferit.

Efecte negative

In opinia oficialilor de la Bruxelles, mentinerea restrictiilor de catre cele 12 tari al Uniunii va fi nu numai ineficienta, ci va avea chiar efecte negative.
"Aceste norme i-au putut incuraja pe unii sa caute alte modalitati de a exersa o activitate economica, fapt ce se traduce printr-un aflux de muncitori detasati sau independenti", comenteaza raportul.
Desi oficialii de la Bruxelles sunt convinsi ca politicile privind migratia fortei de munca nu au fost aplicate cu rigoare si ca statisticile nu sunt tocmai obiective, ei inclina totusi spre recomandarea liberalizarii depline a acestui sector.
Dat fiind insa ca pe 14 februarie Parlamentul European va relua in discutie controversata directiva Bolkestein, este foarte posibil ca tendintele protectioniste sa se mentina pana in 2011.

Spania, prima "importatoare" europeana de imigranti

Potrivit Oficiului statistic al Comunitatii Europene (Eurostat), Spania, prima tara a UE care a primit, incepand din 1997, imigranti, continua sa se afle pe primul loc la acest capitol. Statisticile arata ca si anul trecut ea si-a pastrat locul fruntas, cu 652.300 de imigranti, ceea ce echivaleaza cu 38,5 la suta din cresterea totala, in 2005, a numarului imigrantilor din toate cele 25 state membre ale Uniunii. Ea este urmata de Italia si Germania. Potrivit Institutului National de Statistica al Spaniei (INE), la 1 ianuarie 2005, Spania avea o populatie de 44.108.530 de locuitori, (fara imigrantii sositi in anul respectiv), din care 3.730.610 straini, respectiv 8,5 la suta din total.
Potrivit analistilor, aceasta tara atrage imigrantii gratie, intre altele, celor 10 ani de miracol economic, reflectat in 2005 printr-o rata a cresterii economice de 3,5 la suta, un excedent bugetar de peste 1 la suta din PIB (fata de deficitele de peste 3 la suta din Franta, Germania si Italia), de o rata a somajului (8,7 la suta) inferioara ratei medii din UE, dar si gratie "regularizarilor" periodice a situatiei imigrantilor ilegali.
O mare contributie la cresterea rapida a numarului imigrantilor in Spania a avut-o si distanta relativ mica ce o desparte de tarile din nordul Africii. In ianuarie 2005, marocanii (511.294) formau cea mai mare colonie de straini din Spania, urmati de ecuadorieni (497.799), de romani (317.366) si de columbieni (271.239). In numar mai mic se afla argentinienii, bolivienii, peruvienii si alti latino-americani. A nu se uita rezidentii, cu acte in regula, in numar de 780.000 (britanici, germani, italieni si francezi). Numarul imigrantilor fara acte in regula se ridica, in 2005, la 1,6 milioane.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe