Aliati si ""protectori"" ai taranimii La cateva zile dupa intrarea Armatei Rosii in Bucuresti (30 august 1944), comunistii au facut promisiuni nelimitate. Ostasii lui Stalin le asigurau protectia in manipularile operate, pentru a crea impresia ca masele cereau o guvernare comunista. Cel mai seductiv mesaj dintre ele, la indemana PCR, era promisiunea reformei agrare. Desi comunistii au inceput sa-si faca simtita prezenta in viata coditiana a Capitalei imediat dupa lovitura de Palat de la 23 august 1944, pentru punerea in functiune a aparatului propagandistic a mai fost necesara o vreme. Mai intai au venit liderii partidului din URSS si din inchisori, apoi au fost pregatite cateva tipografii controlate de PCR. In primul numar legal al Scanteii, din septembrie 1944, a fost atinsa si problema reformei agrare ca ""urgenta"" a democratizarii tarii. Ulterior acestui mesaj, ""necesitatea improprietaririi taranilor saraci"" a fost difuzata pe toate canalele de propaganda ale comunistilor. MODEL MOSCOVIT. Desi in Uniunea Sovietica functiona la acea data o agricultura colectivizata, liderii PCR au omis acest aspect, sustinand necesitatea rezolvarii ""problemei taranesti"" prin exproprierea ""mosierilor"". Tactica, impusa de la Moscova, nu era noua, fiind sursa de credibilitate si pentru bolsevici in anii instalarii puterii lor. Dupa primul razboi mondial, in Rusia sovietica avusese loc cea mai insemnata reforma agrara din Europa prin cuantumul exproprierii si a improprietari-rilor. Insa dupa cativa ani, taranii au fost deposedati de pamanturile obtinute de la bolsevici si transformati in ""proletari agricoli"", lucrand in colhozuri. Liderii PCR pregateau acelasi scenariu si pentru Romania, astfel ca propaganda de partid sustinea inca din anii a€™20 necesitatea reformei agrare. La congresul intai al partidului, din mai 1921, ei promiteau exproprierea domeniilor mai mari de 30 ha, cele ale bisericii in totalitate si improprietarirea gratuita a taranilor. Acest mesaj a fost repetat la toate congresele PCdR din perioada interbelica, schimbandu-se nuantele in functie de linia Cominternului. Spre exemplu, la ultimul congres, al cincilea, desfasurat in decembrie 1931 langa Moscova, rezolutia acestuia sustinea: ""Lichidarea proprietatii agrare boieresti este o lovitura data imperialismului"", deoarece ""in Romania problema nationala este in mare parte o problema taraneasca"". ""COMPATIMIRE"". Pregatiti ideologic in ""laboratoarele"" Cominternului, liderii comunisti romani au tratat reforma agrara in concordanta cu teoriile luptei de clasa. Taranii erau ""compatimiti"" de agentii Moscovei pentru statutul lor aproape medieval, deoarece din cauza saraciei lucrau ""in dijma"" loturile marilor proprietari, fiind prost platiti. Sub semnatura lui Vasile Luca, liderul Frontului National Democrat, Scanteia trata astfel acest aspect: ""Reforma agrara din 1921 a fost facuta numai pentru a arunca praf in ochii taranimii, spre a o deposeda apoi din nou. Marea proprietate agrara n-a fost lichidata. Metoda de exploatare semifeudala - dijma - a ramas forma principala, care impiedica taranimea sa devina un factor economic pozitiv in dezvoltarea tarii noastre"". Acest tip de discurs a fost precedat de mai multe ""miscari"" ale comunistilor de asumare a rolului de avocati ai taranilor nevoiasi. Astfel ca, in Platforma de constituire a FND de la 24 septembrie 1944, la punctul al treilea, se specifica ca un guvern al acestei formatiuni va milita pentru ""satisfacerea celei mai arzatoare cerinte a taranimii romane, si anume infaptuirea unei largi reforme agrare prin exproprierea marii proprietati agrare de la 50 hectare in sus si improprietarirea pe aceste terenuri a taranilor fara pamant sau cu pamant putin"". Punctul programatic era purtat mai departe, in teritoriu, de ziarul Scanteia, care in paginile sale sustinea ca reforma agrara era o veriga in ""lupta pentru democratizarea tarii"". Un alt tip de discurs sugera ca ""taranul roman va lupta cu hotarare pentru eliberarea Ardealului daca va sti ca pamantul va fi al lui"". Despre colectivizarea agriculturii scriau doar gazetele de partid ale national-taranistilor si liberalilor, atragand atentia ca PCR facea promisiuni de reforma doar din oportunism. Comunistii au evitat polemica, acuzandu-i insa pe oponenti ca incercau sa distraga atentia taranilor de la proiectele PCR, in dorinta perpetuarii ""clasei mosieresti"". PRAF IN OCHI
""Reforma agrara din 1921 a fost facuta numai pentru a arunca praf in ochii taranimii, spre a o deposeda apoi din nou. Marea proprietate agrara n-a fost lichidata"" - Vasile Luca, decembrie 1944