Statul roman risca un proces international la Strasbourg daca nu va solutiona scandalul "Cumintenia pamantului" ce se poarta in jurul capodoperei lui Brancusi evaluata la peste 30 milioane de dolari. Aceasta este intentia mostenitorilor lucrarii, car
Statul roman risca un proces international la Strasbourg daca nu va solutiona scandalul "Cumintenia pamantului" ce se poarta in jurul capodoperei lui Brancusi evaluata la peste 30 milioane de dolari. Aceasta este intentia mostenitorilor lucrarii, care asteapta, dupa mai bine de cinci ani de amanari si tergiversari prin tribunalele bucurestene, o hotarare definitiva pe care numai inalta Curte de Casatie si Justitie o poate da. Infatisarea din 10 mai 2006, chiar de Ziua Regelui Mihai, intre mostenitori si "paratii" Ministerul Culturii si Cultelor si Muzeul National de Arta al Romaniei va trebui sa lamureasca cine detine probe asupra proprietatii lucrarii. Din investigatia realizata de ZIUA rezulta ca singurul argument al statului roman este o chitanta-fantoma.
Luata cu japca de Militie
Mostenitorii lucrarii lui Constantin Brancusi - Paula Ionescu si Irina Voicila - in virtutea Legii Patrimoniului Cultural National nr.182/2000, au revendicat opera "Cumintenia pamantului (La sagasse de la terrre)" luata abuziv, in 1957, din casa proprietarului ei, colectionarul de arta Gheorghe Romascu, tatal celor doua reclamante. In decembrie 2004, Irina Voicila a decedat la varsta 83 de ani in urma unui accident cerebral facut la aflarea vestii ca procesul pentru recuperarea operei lui Brancusi, proces demarat in 2000, va fi amanat cu inca un an. Locul sau in proces a fost luat de fiica sa, Alina Serbanescu. Paula Ionescu si Irina Voicila au demonstrat ca sunt mostenitoarele lui Gheorghe Romascu, cel care a cumparat, in 1911, lucrarea de la Brancusi, dupa ce artistul o prezentase, in 1910, la expozitia de la Tinerimea Artistica. Comunistii au confiscat "Cumintenia Pamantului" in anul 1957, sustinand ca in locuinta lui Gheorghe Romascu nu sunt conditiile necesare de conservare si ca opera s-ar putea deteriora. In anul 1957, Militia l-a amenintat si obligat pe Gheorghe Romascu sa le predea sculptura, invocand faptul ca aceasta fusese furata dintr-un cimitir din Buzau. Batran si bolnav, Romascu a cedat presiunilor si Cumintenia a trecut in patrimoniul Muzeului de Arta al Romaniei. Timp de 47 de ani, insa, statuia a fost pastrata in cele mai bune conditii de familia Romascu. Ajunsa la Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR), sculptura s-a "bucurat" de atata atentie si de "conditiile necesare de conservare" incat a ajuns sa fie crapata, picioarele Cuminteniei fiind acum lipite. Muzeografii au tinut ascuns pana acum opiniei publice faptul ca sculptura a fost restaurata. Paula Ionescu e revoltata de faptul ca opera lui Brancusi a fost deteriorata cat timp s-a aflat in posesia Muzeului National de Arta al Romaniei. Dinu Viloiu, fiul Paulei Ionescu, cel care a observat pentru prima data, imediat dupa Revolutie, ca sculptura este sparta si restaurata, e de parere ca opera a fost crapata cand cei de la muzeu au montat-o pe o placa de travertin. Aceasta modificare nu era necesara, "Cumintenia" fiind foarte stabila in forma ei originala. Interventia e grava si neconsemnata in "Raportul de expertiza" din 17 octombrie 2003, intocmit de fostul director adjunct al Muzeul National de Arta al Romaniei, Petre Oprea, care a adaugat de mana: "starea de conservare - buna". Petre Oprea apreciaza in acest "Raport de expertiza" si valoarea lucrarii "la pretul de 15.000.000 USD". Mostenitorii nu au fost, insa, prezenti la expertiza pentru a constata impreuna cu evaluatorul ca sculptura are crapaturi, picioarele Cuminteniei fiind lipite. Petre Oprea fusese in 1957 participant direct la operatiunea comunistilor, care au luat cu japca cea mai importanta lucrare in piatra a lui Brancusi. El a subevaluat Cumintenia, daca e sa ne luam dupa datele celor mai importante case de licitatii din lume, care dau cote de peste 30 milioane de dolari. Fostul ministru al Culturii, Razvan Theodorescu, a declarat pe vremea exercitarii mandatului sau ca sculptura "Cumintenia pamantului" e mai valoroasa decat "Domnisoara Pogany", fiind evaluata la 30 milioane de dolari.
Nici contract, nici chitanta, nici un act de predare-primire
Juristii "paratilor", Muzeul National de Arta al Romaniei si Ministerul Culturii si Cultelor, se bat pentru dreptul de proprietate asupra "Cuminteniei pamantului" invocand un document intrat in posesia ziarului ZIUA. E vorba, in fapt, de un "Inventar preliminar al Fondului Centralizat al Bunurilor de Interes National reprezentand valori artistice, istorice sau documentare", volumul I, 1974, realizat de Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste pentru Muzeul de Arta al R.S. Romania, unde la pozitia 81, pagina 3, figureaza urmatoarele date: "autor: Brancusi Constantin, dimensiuni - 505, material si tehnic - piatra, data executarii - spatiu alb, provenienta - achizitie, numar inventar - 7169, observatii - buna". Intr-un Comunicat al MCC din 2003 se afirma ca opera lui Brancusi a fost oferita spre achizitionare statului roman, in anul 1957, de catre Margareta Romascu, pentru suma de 25.000 de lei. Apoi, sculptura a fost transmisa prin Ordin al Ministerului Invatamantului si Culturii catre Galeria Nationala a Muzeului de Arta din Bucuresti. Comunicatul MCC mai preciza ca opera lui Brancusi este indubitabil proprietatea statului roman si ca exista o chitanta in arhiva MCC, care atesta ca lucrarea a fost vanduta contra sumei de 25.000 de lei statului roman. Fiicele lui Gheorghe Romascu sustin ca aceasta afirmatie este neadevarata si ca sculptura a fost cedata statului de Gheorghe Romascu, in urma presiunilor si amenintarilor Militiei. Conform declaratiei lui Dinu Viloiu, nepotul lui Gheorghe Romascu, contractul de vanzare-cumparare intre bunicul sau si Ministerul Invatamantului si Culturii, invocat de MCC ca ar exista in arhiva sa, nu exista sau nu a fost gasit niciodata. De trei ani, este asteptata sa fie depusa in instanta chitanta prin care Margareta Romascu a semnat pentru cei 25.000 de lei sau orice fel de act semnat de Margareta Romascu prin care sa fie dovedita, astfel, vanzarea lucrarii. Cu atat mai mult cu cat, dupa cum se stie, in timpul dictaturii comuniste nici un ban nu iesea dintr-o casierie fara semnatura, mai ales ca "vanzarea", dupa cum pretind cei de la MCC, se facuse cu statul, nu la colt de strada. Mostenitorii ne-au declarat ca nimeni din urmasii lui Gheorghe Romascu nu a semnat niciodata nimic, nici contract, nici chitanta, nici un act de predare-primire. Cumintenia, sustin ei, a fost confiscata de Militie fara nici un act. "Daca am fi primit 25.000 de lei, in 1957, cand salariul unui profesor universitar era de 300 de lei, am fi fost niste oameni bogati, nu ne-am fi zbatut o viata intreaga intr-o saracie cumplita. Totul este o minciuna", a rabufnit Dinu Viloiu. "Actul de vanzare-cumparare, pe care se tot lauda ca-l detine ministerul, nu exista - spune avocatul Virgil Chinde, cel care apara interesele mostenitoarelor lui Gheorghe Romascu - atata vreme cat de atatia ani nu-l poate prezenta. Si toate aceste tracasari pe nervii, timpul si banii pierduti ai proprietarilor de drept". "Dupa cum se vede treaba, se pare ca vom ajunge chiar pana la instantele internationale si ar fi pacat ca si erorile juridice locale sa fie platite, desigur, tot din buzunarul public", afirma avocatul Virgil Chinde. Dinu Viloiu a adaugat: "Eu nu pot sa fac o plangere la Strasbourg pentru ca n-am o hotarare definitiva pe care numai inalta Curte de Casatie si Justitie o poate da. Pana atunci, asteptam urmatoarea infatisare pe 10 mai 2006, chiar de Ziua Regelui Mihai".
O scrisoare lamuritoare a lui Brancusi despre Romascu
Aflam, din cercetarile facute de reputatul brancusolog Barbu Brezianu si de catre P.Rezeanu, ca in 1911, inginerul de poduri si sosele Gheorghe Romascu cumpara cu 1500 de lei statuia din calcar crinoidal "Cumintenia pamantului", dupa ce Constantin Brancusi a prezentat-o la "Tinerimea Artistica". Dupa inchiderea expozitiei, se banuieste ca lucrarea a ramas in custodia pictoritei Cecilia Cutescu-Storck, cu care Brancusi era in relatii de amicitie. De aici, conform unei scrisori de la Brancusi catre pictorul Gheorghe Petrascu, inginerul Romascu "ridica" lucrarea. Iata continutul scrisorii lui Brancusi: "Mult iubite Camarad / De cumva raspunsul meu nu e prea tarziu, te rog dispune sa vie banii si prietenul Romascu sa ia in stapanire Cumintenia pamantului. Mai spune-i ca mi-e drag s-o stiu la el si da-i salutari prietenesti. / C.Brancusi, 54, rue de Montparnasse / Cred ca scrisoarea asta e de ajuns ca sa poti lua piatra de la doamna Storck. C. Brancusi". De la Gheorghe Romascu aflam cum Brancusi i-a spus ca a cioplit Cumintenia dintr-un bloc de piatra luat din catacombele Parisului. La 103 ani, inginerul de poduri isi aducea aminte despre Brancusi: "L-am cunoscut. Am fost prieten la catarama".
Gheorghe Romascu a trait intre 1873 si 1977. A proiectat actuala cladire a Academiei de Teatru si Film din Bucuresti (fosta scoala de Jandarmi) si a condus antrepriza pentru Primaria Sectorul 1. Era var cu Jean Bart (Eugen Botez), cel care a dat literaturii romane romanul "Europolis" si "Jurnal de bord". Una dintre nepoatele lui Storck s-a casatorit cu Jean Bart. "Bunicul - marturiseste Dinu Viloiu - a avut o colectie de arta importanta. Fusese coleg de scoala primara si prieten pana la moarte cu Gheorghe Petrascu, care i-a daruit doua portrete, unul pe care-l avem acasa, celalalt se afla in colectia Zambaccian. Casa din B-dul Banu Manta nr 31, construita chiar de el, casa lui de burlac, cu trei nivele, am castigat-o dupa 7 ani de judecata, dupa ce acolo fusese Comisariatul Militar, Casa Pionierului si Biblioteca G. Calinescu. Cand a murit bunicul, in 1977, inainte de cutremur, am deschis succesiune pentru...un birou si doua scaune. Nu mai avea nimic". La 81 de ani, avea... legitimatie de diriginte de santier la CFR.
Virgil Nitulescu sustine varianta MNAR
Intr-o declaratie in exclusivitate pentru ZIUA, secretarul de stat Virgil Stefan Nitulescu de la MCC confirma faptul ca statuia a fost fisurata si restaurata de doua ori. "Sustin varianta MNAR. Aceasta lucrare a fost achizitionata cu acordul proprietarei de atunci, doamna Romascu. Cumintenia nu a fost sparta, ci fisurata. Fisura s-a petrecut la prima iesire din tara a ei, in anii '60, motiv pentru care i s-a facut un soclu. Statuia a fost restaurata inainte de anii '70. La cutremurul din 1977 a fost iarasi fisurata si restaurata ulterior. Acum se afla in depozitul MNAR si e protejata intr-un echipament de protectie. Nu stiu daca s-a facut asigurare. Lucrarea nu e clasata in Patrimoniul Cultural National din pricina litigiului juridic in care se afla"- a declarat Virgil Stefan Nitulescu. Intrebat de chitanta-fantoma, demnitarul roman a precizat ca e treaba justitiei si a juristilor.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.