N-am vazut, de la inceput pana la sfarsit, nici o telenovela. N-am vazut in intregime nici un episod. Numai scene. Doar secventele in care Soledad sau poate Estramandura, daca nu cumva chiar Asuncion marturiseste plangand ca Ramon nu-i tatal copilului. Pentru mine, telenovelele sunt ca si universul, ceva fara cap si coada, un infinit confuz cu un singur reper clar: Ramon nu e tatal copilului. E un du-te, vino de spermatozoizi in serialele sudamericane, sa innebuneasca ovulele, nu alta!
Ramon nu trebuie compatimit, intrucat, mai devreme sau mai tarziu va afla ca nici el nu-i fiul lui taica-su. Nici un barbat nu e ceea ce a crezut toata viata c-a fost. Toti barbatii sunt fiii cuiva, dar ai cui, n-or sa stie precis niciodata. De aceea sunt atat de iubite de femei telenovelele. Femeile se simt razbunate prin procura. Iubitoarele de telenovele detin un secret, care le asigura un sentiment durabil de solidaritate intr-o cauza colectiva. Nici sotii lor nu trebuie sa fie foarte convinsi ca-s tatii copiilor. Concepute, regizate si promovate in toata lumea de barbati, serialele, in care fudulul Ramon descopera cand ii e viata mai draga, ca nu-i el tatal copilului, consfintesc un adevar pe care geneticienii il pot submina, dar nu si elimina complet din scenarii. Un film pasional, in care Ramon stie sigur ca e tatal copilului, nu mai e un film de succes, ci o banala problema de gestiune a sexului. Oricat de mandru s-ar tine Ramon si oricat de convins ar fi de puterea iubirii lui, cutitul sortit sa-i fie rasucit candva in inima e la Soledad. Desi nu ma uit la telenovele, cand butonez telecomanda nimeresc intotdeauna peste scena in care Ramon descopera deodata trei lucruri fatale. Nu numai ca el nu-i tatal baiatului, care tocmai urmeaza sa se insoare. Dar nici copilul, pe care-l asteapta viitoarea nevasta a fiului sau improbabil nu-i suta la suta al acestuia. Ce-i trebuie in astfel de situatii unui mascul ca sa nu se tampeasca? Exact ce primeste si Ramon de la maica-sa si anume vestea ca nici el nu-i chiar baiatul lui tac-su. Nu exista sotii mai dornice de a le fi devotate sotilor lor varstnici si bogati, ca mamele Ramonilor din telenovele, dar nici soti mai imprudenti ca sudamericanii, care-si angajeaza secretari mai tineri ca ei. Acesta e al doilea motiv important care le tine pe milioane si milioane de neveste si fete din toata lumea cu nasul lipit de ecranele televizoarelor. Speranta ca, oricat de trecuti si de neglijenti ar fi barbatii lor, acestia vor avea intotdeauna in preajma un prieten, un secretar sau un tovaras de afaceri, mai tanar si mai dornic de dragoste, care nu insista sa stie daca el e sau nu tatal copilului.