Efectul Kalasnikov

In ziua in care presedintele Traian Basescu si ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu se prezentau in fata plenului Adunarii Parlamentare a Consiliul Europei, dezvaluiam, intr-un articol intitulat "Romanii vanduti pe licenta Kalasnikov", practicile de vasalitate ale MAE roman fata de Rusia. Apreciam ca problemele stringente ale romanilor din jurul granitelor, inclusiv situatia disperata a ultimilor detinuti politic din Europa, cetatenii romani inchisi de aproape 14 ani la Tiraspol, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, nu se regasesc pe agenda MAE. Aceasta in ciuda directiilor trasate de presedintele Romaniei, seful real al diplomatiei romane, timp de un an, de la instalarea sa in functie. Intrarea pe axa strategica Washington-Londra-Bucuresti presupune, in viziunea lui Traian Basescu, si apararea drepturilor romanilor din proximitatea spatiului rasaritean extins al NATO si UE. Ministerul de Externe de la Bucuresti a parut sa nu inteleaga aceasta prioritatea, timp de un an de zile. Preluarea de catre Romania, in urma cu trei luni, a presedintiei Comitetului de Ministri al Consiliului Europei -prezidiul unei scene politice europeane cu rezonanta internationala - nu a schimbat optica MAE. ZIUA si-a pastrat tonul critic fata de abordarea diplomatica in surdina a problemelor romanesti, subliniind in materialul "Romanii vanduti pe licenta Kalasnikov" necesitatea unei schimbari a acestor practici. Articolele ZIUA au starnit reactii pe masura la cel mai inalt nivel al statului, discursul prezidential din fata parlamentarilor intregii Europe mentionand explicit, pentru prima oara in istoria presedintiei Romaniei: "Pentru acest caz exista o singura solutie: libertatea si intoarcerea acasa a cetatenilor romani Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa!". Aceasta este a doua premiera majora a lui Traian Basescu privind Rasaritul romanesc, dupa ce, in iunie anul trecut, a condamnat oficial consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov, la 65 de ani de la semnarea sa. Mesajul presedintelui a fost reluat a doua zi de ministrul de Externe, care a fost facut sa inteleaga, desi cu o intarziere nepermisa, prioritatile noii Romanii. Fermitatea presedintelui s-a simtit nu numai in schimbarea generata in discursul diplomatic al reprezentantilor romani ci si in atitudinea transanta fata de Rusia: "Ati stat 13 ani in Romania si nu v-am intrebat niciodata de ce", i-a raspuns la APCE seful statului presedintelui Comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat, Konstantin Kosacev. (D.E.)
Mesajele lui Basescu, ignorate de Ministerul de Externe
"N-a fost sa fie sa avem un ministru de Externe pe care sa-l cheme Romaneanu", comentau unele "guri rele" dupa numirea tanarului Ungureanu, in urma cu un an. Considerat "extrem de ambitios", proaspatul ministru si-a trasat niste obiective pe masura. Curatierea sistemului impanat cu pilosi de duzina, printre acestea. E drept: n-a prea reusit sa se ia la tranta cu aparatul securistic, mostenit de pe vremea lui Nastase si intinerit, ulterior, de Geoana, cu propriile-i clone. Dar a vrut, ne spunea el. Intre o conferinta sub acoperisul MAE, la care trona la prezidiu vajnicul tovaras de la Academia Stefan Gherghiu si sef pe plantatia de cadre a FSN, Vasile Secares, si o intalnire controversata cu capul serviciilor secrete germane, Ungureanu nu uita sa mentioneze totusi si "preocuparea constanta" pentru "interesele si prioritatile nationale". Acele prioritati mentionate de noul presedinte, totodata seful diplomatiei romane si conducator al Armatei, pe langa Axa si integrare: relatia cu cel de-al doilea stat romanesc, Moldova de peste Prut si cu romanii din jurul granitelor. Basescu insa, degeaba vorbea romaneste. La MAE se intelegeau mai bine alte limbi, straine. Fie ca vorbim despre romanii persecutati de o Ucraina retrograda, de basarabenii umiliti la granite si vitregiti de drepturile naturale - inclusiv cel de redobandire a unei cetatenii furate de URSS - sau de "vlahii" uitati, de la sud de Dunare, la MAE prioritatile au fost, un an de zile, altele. Anul trecut a fost resimtit de romanii din jurul granitelor drept cel mai negru rastimp de la caderea URSS, conform relatarilor din aceste zone. Si totusi, brusc, MAE roman isi aduce aminte de "ofensiva pro-romaneasca". Poate prea tarziu.
Drept la replica in loc de actiuni concrete
Incercand sa argumenteze inactivitatea aparatului timp de un an privind apararea drepturilor romanilor din spatiul rasaritean, MAE ne trimite o replica ce se vrea acida. Pentru ca multe dintre abordarile aspectelor invocate sunt nefondate sau chiar neobrazate, nu dam curs intregului text. Mentionam ca ziarul ZIUA si Asociatia Civic Media au sustinut timp de doi ani o campanie pentru eliberarea celor doi detinuti politic din Transnistria, reusind sa stranga adeziunea a peste 120 de organizatii si partide din tara si strainatate, circa trei milionae de semnaturi, campanie care a mers pana la autoritatiele UE, SUA si NATO. Asa ca nu credem ca MAE si-ar dori vreodata sa publicam ceea ce stim in ce priveste demersurile de eliberarea ale celor doi si tratamentul aplicat familiilor lor de catre lucratoril aflati sub acoperire diplomatica peste Prut. S-ar murdari fata Romaniei. Dovada succesului "demersurilor in vederea sprijinirii membrilor grupului Ilascu" efectuate de MAE este situatia actuala: de peste 13 ani cei doi zac in inchisoare.
In ce priveste comunitatile romanesti din Rasarit chiar in propriul comunicat, MAE recunoaste, in clasica limba de plastic: "Situatia minoritatii romane din Ucraina nu a cunoscut progrese deosebite in ultimii ani si avem multe motive de preocupare pe care le abordam in dialogul bilateral direct". Daca nu s-a schimbat nimic, atunci despre si de ce mai vorbim?
Peste cateva zile, presedintele va face o vizita oficiala la Kiev si Cernauti. "Vom milita pentru ca romanilor organizati in comunitati, in statele din regiune, sa li se respecte drepturile minoritatilor, specifice statelor europene, asa cum si noi respectam drepturile minoritatilor in Romania", afirma Basescu in fata diplomatilor din Romania. Acelasi lucru il spune insa presedintele, sub diverse forme si la diverse ocazii, de un an de zile. Daca o face degeaba, cum se va prezenta Basescu in fata lui Iuscenko: Ca un papagal? Si cine raspunde?
Diplomatia, incremenita in proiect un an de zile
Proiectul unei diplomatii pentru romanii de pretutindeni a fost anuntat de la inceputul anului 2005. Tot atunci a fost prezentata si intentia unei reformari a diplomatiei romanesti. Bunele intentii au ramas la stadiul de bune intentii. Schimbarea ambasadorilor pensionari a durat la nesfarsit, iar romanii de pretutindeni au ramas acolo unde stau de mai multa vreme asteptand in continuare sa-i bage cineva de la Bucuresti in seama.
Sesiunea de iarna a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a prilejuit o recapitulare succinta a ceea ce a facut diplomatia romaneasca in cateva dosare fierbinti: cazul cetatenilor romani Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, incarcerati ilegal la Tiraspol si respectarea drepturilor minoritatii romane din statele vecine.
Diplomatia romaneasca s-a miscat tiptil in cazul Ivantoc-Petrov Popa, parca pentru a nu deranja. Au fost scrise hartii plasate parca pe furis, insa nu au avut efectul asteptat asupra Federatiei Ruse. Kremlinul continua sa ignore o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului care cere Moscovei eliberarea lui Ivantoc si a lui Tudor Petrov Popa. Exista metode de blocare a Rusiei in cadrul Consiliului Europei, insa acestea nu au fost activate pentru a se reusi exercitarea unei presiuni eficace. Reprezentant al Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, senatorul Ilascu l-a acuzat pe reprezentantul Bucurestilor la Strasbourg, Gheorghe Magheru, ca a blocat procesul de sanctionare a Rusiei in urma unor instructiuni venite din centrala.
Situatie identica si in ceea ce priveste cazul Ucraina. In ciuda tratatului din 1997 care stabileste un cadru clar de protectie a minoritatilor nationale, situatia romanilor din Bucovina de nord si din Basarabia de sud ramane dramatica. Oficialii ucraineni nu respecta conventiile si protocoalele incheiate, sabotandu-le sistematic. Copii care ar trebui sa ajunga sa studieze la Bucuresti nu reusesc sa gaseasca drumul. De cele mai multe ori diplomatia romaneasca lasa impresia capului plecat, pierzandu-se parca intr-un hatis al hartiilor fara a-si mai atinge scopurile. Pe tot parcursul anului 2005 instrumentele internationale nu au avut un efect in imbunatatirea situatiei romanilor din Ucraina. Romanii de pretutindeni continua sa se planga de activitatea diplomatiei care se presupune ca lucreaza spre binele lor. (Victor RONCEA, George DAMIAN)
MAE isi explica neputinta
Ministerul Afacerilor Externe a facut o serie de precizari in ceea ce priveste articolul "Romanii vanduti pe licenta Kalasnikov", publicat in ZIUA din 25 ianuarie:
Chestiunea grupului Ilascu
Romania a desfasurat in mod constant demersuri in vederea sprijinirii membrilor grupului Ilascu, care in prezent detin cetatenia romana. Ultimul membru al grupului care a solicitat cetatenia romana este Tudor Petrov Popa, care a obtinut-o in iulie 2005. Aceste demersuri s-au intemeiat atat pe protectia diplomatica pe care un stat trebuie sa o acorde propriilor cetateni, cat si pe obligatia statelor de a respecta drepturile omului.
Statul roman a participat in calitate de tert intervenient, in favoarea cetatenilor sai, in procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, procedura finalizata prin hotararea din 8 iulie 2004 prin care Federatia Rusa si Republica Moldova au fost condamnate de CEDO. (...)
Cazul Ilascu reprezinta unul din subiectele mentinute permanent pe agenda politica a Consiliului Europei. Pana in prezent, Comitetul Ministrilor a adoptat doua rezolutii interimare pe acest subiect prin care s-a solicitat cu fermitate celor doua state condamnate - R. Moldova si Federatia Rusa - sa intreprinda toate demersurile necesare pentru aplicarea deciziei CEDO.(...)
De la inceputul mandatului romanesc, cazul Ilascu se afla saptamanal pe agenda reuniunilor Comitetului Delegatilor Ministrilor, prezidate de Romania. La fiecare reuniune, impreuna cu Uniunea Europeana, precum si cu alte state ale Consiliului Europei, Romania reitereaza necesitatea executarii deciziei din cazul Ilascu.(...)
Subiectul a fost si va fi constant mentinut pe agenda bilaterala cu Federatia Rusa, pana la punerea in libertate a lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa. Desi agenda bilaterala romano-rusa include multiple teme, acestea nu se afla in relatie de conditionare reciproca. De altfel, diversitatea subiectelor face imposibila o astfel de abordare. Relatia Romanie cu Federatia Rusa este fundamentata pe coordonatele politicii europene, luand in considerare geografia particulara si proximitatea geografica a relatiilor dintre cele doua tari.
Sugestia conform careia Romania manifesta o abordare concesiva pe tema drepturilor omului si a valorilor democratice in relatia cu Federatia Rusa, pentru a obtine concesii pe alte domenii este fortata si tendentioasa. Aceasta contravine pozitiei principiale si intransigente in domeniul respectarii drepturilor omului si a valorilor democratice, pe care nu numai MAE, ci toate autoritatile romane o promoveaza in prezent. Problema licentelor, o chestiune reziduala existenta in relatiile Federatiei Ruse cu toate statele care au facut parte din pactul de la Varsovia, este o tema a dialogului bilateral, fara sa existe elemente de conditionare. (...)
Cazul Ucraina
Situatia minoritatii romane din Ucraina nu a cunoscut progrese deosebite in ultimii ani si avem multe motive de preocupare pe care le abordam in dialogul bilateral direct.
Toate aspectele problematice sunt discutate constant cu partea ucraineana, inclusiv in cadrul Comisiei mixte bilaterale privind minoritatile nationale. Anul trecut, pe baza concluziilor acestei comisii, cei doi ministri de externe au convenit organizarea, atat in Ucraina, cat si in Romania, a unei misiuni de monitorizare a modului in care sunt respectate drepturile minoritatilor noastre inrudite. Totodata, sefii celor doua diplomatii au adresat o scrisoare comuna Secretarului General al Consiliului Europei si inaltului Comisar OSCE pentru Minoritati Nationale solicitand sprijinirea de catre aceste foruri, a acestei initiative. (...)
MAE are increderea ca noile autoritati din Ucraina vor manifesta deschidere si vor aloca resurse pentru clarificarea temelor pendinte in domeniul protectiei minoritatilor nationale. Acest subiect va figura si pe agenda vizitelor la cel mai inalt nivel. Romania nu a epuizat posibilitatile de dialog cu Ucraina, de aceea nu se pune problema unei atitudini de confruntare in relatia cu Ucraina.
In contrast, putem aminti aici ca opinia Comitetului Consultativ pentru Minoritati Nationale al CoE pe marginea raportului Ucrainei privind indeplinirea Conventiei Cadru mentioneaza problemele invatamantului in limba romana, recomandand autoritatilor ucrainene sa ia masuri pentru asigurarea cadrului necesar respectarii drepturilor etnicilor romani; acesta este un element care sprijina pozitia partii romane in dialogul bilateral cu Ucraina. (...) Romania urmareste respectarea de catre Ucraina a prevederilor standardelor existente in domeniul protectiei minoritatilor nationale, inclusiv prin intermediul organismelor internationale care pot incuraja Ucraina in sensul imbunatatirii politicilor fata de minoritati. (...) (Departamentul Comunicare al MAE)
Ilascu acuza Externele
Senatorul Ilie Ilascu sustine ca initiativele din cadrul Comitetului de Ministri al Consiliului Europei (CoE) de silire a Rusiei sa-i elibereze pe romanii Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa au fost blocate de inactiunea MAE. Conform senatorului Ilascu, pe agenda de lucru a Comitetului de Ministri al CoE s-au aflat mai multe rezolutii care cereau Rusiei sa respecte decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului privind eliberarea celor doi romani intemnitati la Tiraspol. Inca din timpul presedintiei portugheze a CoE, unele sedinte ale Comitetului de Ministri au fost prezidate de reprezentantul Romaniei la Strasbourg, iar Ilie Ilascu sustine ca in timpul acestor sedinte, chestiunea romanilor incarcerati la Tiraspol a fost evitata. Senatorul Ilascu sustine ca in cazul in care Rusia ar fi fost avertizata de mai multe ori in cursul anului 2005 asupra cazului Ivantoc - Petrov Popa in cadrul Comitetului de Ministri, s-ar fi putut exercita o presiune mai mare asupra Moscovei. Ilie Ilascu a incercat sa obtina o suspendare a dreptului de vot al Rusiei in Consiliul Europei inca din octombrie 2004, pe baza deciziei CEDO privind eliberarea romanilor detinuti la Tiraspol. Pe de alta parte, Gheorghe Magheru a refuzat sa comenteze declaratiile senatorului Ilascu spunand ca aceasta chestiune va fi explicata de Ministerul Afacerilor Externe (G.D.)
ZIUA a urnit Justitia bulgara
Gheorghe Serban, cu familia, in urma cu doi ani Lui Gheorghe Serban, retinut de peste un an in Bulgaria, i s-au recunoscut drepturile si va fi prezentat instantei dupa ce ziarul nostru a semnalat cazul romanului pentru care Ministerul de Externe de la Bucuresti n-a facut practic nimic
Situatia lui Gheorghe Serban, romanul acuzat fara probe de justitia de la Sofia pentru trafic de persoane si retinut in Bulgaria de peste un an de zile, pare sa se imbunatateasca numai datorita publicarii cazului sau in ziarul ZIUA. Dupa ce am prezentat pe 20 ianuarie situatia sa disperata, in prezent cazul sau a fost incredintat unui alt complet de judecata, iar avocatul sau a putut avea acces la dosarul cauzei. Se asteapta stabilirea unei date de infatisare a lui Gheorghe Serban in fata instantei pentru a se analiza decizia de interzicere a parasirii Bulgariei. Presa bulgareasca a preluat cazul lui Gheorghe Serban expus in ZIUA. Dupa 14 luni de zile in care Gheorghe Serban a avut doar o singura infatisare la tribunal, se pare ca va fi, in sfarsit, judecat.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a raspuns memoriului adresat de sotia lui Gheorghe Serban astfel: "Va facem cunoscut ca Ambasada Romaniei la Sofia intreprinde toate demersurile necesare pe langa autoritatile bulgare in vederea elucidarii situatiei sotului dumneavoastra. De asemenea, va aducem la cunostinta faptul ca Ambasada Romaniei la Sofia nu are competenta de a-l reprezenta pe sotul dumneavoastra in fata organelor judiciare bulgare, consulul roman avand obligatia de a se asigura de corecta desfasurare a procedurilor judiciare".
"Sotul dumneavoastra face prostii si vreti ca noi sa-l scoatem?"
Ramane totusi intrebarea de ce abia la 14 luni de la arestarea lui Gheorghe Serban, consulul Romaniei a inceput sa se asigure de corecta desfasurare a procedurilor judiciare. In prima faza, consulul Bojin de la Sofia i-a replicat Mirelei Serban, sotia romanului blocat in Bulgaria, "Doamna, sotul dumneavoastra face prostii si vreti ca noi sa-l scoatem? Caile Domnului si ale justitiei sunt incurcate!". Conform declaratiilor familiei, personalul consular nu a sprijinit demersurile dusa pe langa autoritatile bulgare. Ca exemplu, un memoriu depus la MAE roman in 18 noiembrie 2004 a ramas fara raspuns, iar situatia romanului sechestrat de Bulgaria nu se schimbase nici dupa trecerea unui an de la arestarea sa. Redam alaturat si raspunsul MAE roman la articolul ZIUA care a dezmortit Justitia bulgareasca. (G.D.)
Ambasada de la Sofia coresponda cu MAE bulgar din an in Paste
Referitor la articolul publicat de cotidianul ZIUA, in editia sa din data de 20 ianuarie a.c, cu titlul "Roman sechestrat in Bulgaria" in care este prezentat cazul cetateanului roman Gheorghe Serban, retinut de autoritatile bulgare la data de 17 noiembrie 2004, pentru implicare in actiuni de trafic de fiinte umane, Ministerul Afacerilor Externe face o serie de precizari:
Potrivit procedurii bulgare, Gheorghe Serban a fost eliberat din arest, dar i s-a impus interdictia de a parasi teritoriul Bulgariei pana la incheierea tuturor fazelor procesuale aplicabile in acest caz.
Ca urmare a demersurilor de interventie ale Ambasadei Romaniei din Sofia pentru clarificarea situatiei cetateanului roman, MAE bulgar a comunicat ambasadei ca masurile luate de autoritatile bulgare fata de Gheorghe Serban sunt apreciate ca fiind intemeiate si conforme cu legislatia bulgara.
Precizam ca Gheorghe Serban a beneficiat si beneficiaza de asistenta si reprezentare juridica din partea unui avocat local, care a indeplinit procedurile de aparare si reprezentare prevazute de legea bulgara.
Demersurile MAE
Dupa ce a luat cunostinta de acest caz, Ambasada Romaniei din Sofia a intreprins o serie de demersuri pe langa autoritatile bulgare, in scopul clarificarii in special a intarzierii nejustificat de mari a procedurilor judiciare. Ambasada nu a contestat masurile aplicate, dar a solicitat explicatii, la care a primit raspunsul mentionat mai sus, anume ca toate aceste masuri au fost luate in conformitate cu legea bulgara.
Demersurile ambasadei au constat in dialog direct si corespondenta cu MAE bulgar (au fost transmise trei note verbale, la interval de trei luni fiecare), dialog direct cu autoritatile judiciare din Sofia si dialog direct cu Gheorghe Serban, cu avocatul si cu familia acestuia. Pana in prezent nu s-au inregistrat rezultate concrete ale acestor demersuri, altele decat exprimarea pozitiei autoritatilor bulgare asupra legalitatii masurilor luate fata de Gheorghe Serban.
Recent, ca urmare unui nou memoriu depus la MAE de sotia lui Gheorghe Serban (anterior publicarii articolului din cotidianul Ziua), Directia generala Afaceri Consulare a transmis instructiuni ambasadei pentru continuarea demersurilor de interventie in scopul clarificarii situatiei, insistand asupra urmatoarelor aspecte:
- solicitarea de explicatii privind termenele foarte mari de parcurgere a fazelor procesuale
- solicitarea de explicatii privind regimul interdictiei de parasire a teritoriului Bulgariei, in conditiile in care cheltuielile de sedere in Bulgaria ale lui Gheorghe Serban sunt suportate exclusiv de acesta
- posibilitatea inlaturarii interdictiei de parasire a Bulgariei
- posibilitatea cooperarii dintre autoritatile judiciare bulgare cu cele similare din Romania, in scopul schimbului de informatii care ar putea conduce la clarificarea mai rapida a cazului (precizam ca la Sofia functioneaza si un atasat de interne, care este familiarizat cu acest caz)
- consultarea cu reprezentantii consulari ai altor ambasade din Sofia, pentru a vedea daca exista cazuri similare in care astfel de masuri au fost sau sunt aplicate si fata de cetateni ai altor tari; in cazul in care exista astfel de situatii, este utila impartasirea experientei celorlalte ambasade cu privire la natura demersurilor intreprinse si la efectele acestor demersuri
Pe masura ce ambasada va obtine rezultate la demersurile solicitate, vom pune la dispozitia sotiei lui Gheorghe Serban informatiile obtinute.
Cu deosebita consideratie,
Corina Vintan
Director Departamentul Comunicare al MAE
(titlul apartine redactiei)

---

Despre autor: