La sfarsitul razboiului in Europa, dupa contabilizarea pierderilor, sunt pedepsiti ""criminalii de razboi"" si ""colaborationistii"" de catre tribunale speciale dupa o legislatie adaptata momentului. Daca mediatizarea acestei categorii de procese este de rasunet, pedepsele aplicate de sovietici unor mari grupuri de populatie civila pentru ""vini colective"" s-a facut in tacere. In chiar vremea razboiului, Stalin deportase sase comunitati etnice pentru vina de a nu se fi impotrivit ocupantului nazist. In tara sovietelor insasi pacea a fost aducatoare de nenorocire pentru soldatii prizonieri returnati, conform conventiilor dintre Aliati, patriei lor.
Si-au blestemat, probabil, soarta supravietuirii: aceia care luptasera impreuna cu armatele naziste impotriva Armatei Rosii au fost executati in masa, iar ceilalti s-au mutat din lagarele naziste in lagarele Gulag-ului.
In ianuarie 1945, sub patronajul comandamentului sovietic de la Bucuresti, a avut loc si deportarea etnicilor germani din Romania in Uniunea Sovietica. Barbati pana in 48 de ani si femeile intre 18 si 40 de ani au fost trimisi la ""reconstructia"" tarii distruse de razboi. Au fost cu totii transportati in vagoane de vite, in directia est spre destinatii necunoscute, au muncit (cel putin patru ani) la ce-a fost mai greu si au trait in lagare situate in conditii extreme de mediu. Urmarile acestei situatii au fost diferite, in functie de personalitatea si evolutia de viata a fiecaruia. La Resita, in urma cu cativa ani, cu prilejul lansarii cartii sale autobiografice, l-am cunoscut pe Anton Ferenschutz, unul dintre acesti fosti deportati. Originea sa resiteana se afla in primele opt familii de colonisti adusi in aceste locuri ca mesteri in metalurgie si minerit. In 1941, cand armatele naziste au ajuns in Romania, comunitatea germana din Transilvania era numeroasa. Dupa spusele lui, nemtii de-aici s-au comportat ""mai germani ca germanii"", grupul etnic dintr-o tara avand sentimentul identitatii nationale mai pronuntat decat comunitatea sa de origine.
Avea doar 12 ani si era trist ca fratele mai mare i-o luase inainte incadrandu-se in trupele SS. Ca si ceilalti copii nemti de varsta lui fusese acceptat in ""Tineretul hitlerist"". O organizatie paramilitara cu regim asemanator unei tabere de soldati in pregatire. O treime din programul lor zilnic era ocupat de indoctrinare nazista. Istoria rescrisa a Germaniei, ancorata in bornele razboinicilor vikingi si ale ""genialului Hitler"", propaganda nazista si... ""stiinte rasiale"". Pe centurile copiilor era inscriptionata deviza ""sange si onoare"", iar ei ajunsesera sa-si doreasca ""moartea de erou"" pentru implinirea idealului nazist. Mai tarziu, amintindu-si acestea, ajunsese la concluzia ca ideologia nazista e mai concreta decat cea comunista. Rasa ariana (evidenta prin anumite caracteristici fizice) avea menirea divina de a stapani lumea. Politica de rasa este inlocuita in ideologia comunista cu teoria clasei proletariatului, care, dupa ""legilor obiective istorice"", va conduce mapamondul. Si unii, si ceilalti interziceau amestecul dintre indivizi destinati puterii cu cei predestinati sclaviei ori exterminarii. Prima amintire dureroasa din viata sa tulburata de comandamente politice a fost prilejuita de inspectia unui oficial nazist la organizatia hitlerista a tineretului din Resita. Remarcandu-se prin rezultatele examenului la care fusesera supusi de specialistul in ""stiinta raselor"", cand sa-l felicite, acesta priveste ochii baiatului care - oroare! - nu erau albastri ca ai ""rasei pure"", ci negri. ""Porc patat!"", il catalogheaza inspectorul, intorcandu-i scarbit spatele.
In 1945, cand au fost trimisi in deportare, nemtii din Romania mai credeau minciunile propagandistice care promiteau victoria lui Hitler prin miraculoase noi arme. Patru ani a lucrat Anton Ferenschutz in mine si in taigaua Siberiei sovietice. Localnicii ii priveau cu ura pe ""porcii nazisti"" ingaduiti de Stalin sa lucreze in tara distrusa de armatele lor, in loc sa-i ucida. Pentru o jumatate de litru de lapte supliment la ratia de hrana, deportatii au acceptat sa participe la ""Scoala de lupta antifascista"" cu program de ""denazificare"" si indoctrinare comunista. La intoarcere in orasul natal urmele razboiului pareau sterse. Nu si pentru el, care avea ""dosarul patat"". Intai ca membru al ""Tineretului hitlerist"". Si, paradoxal, dupa schimbarea ideologiei staliniste cu comunismul national, ca ""filosovietic"" dupa stagiul din lagarul siberian. Cu asemenea ""pete"", ""Gestapoul rosu"" ce era Securitatea il convoaca la sediul din Resita. Pentru a dovedi ca este ""un bun aparator al cuceririlor poporului"" i se cere sa devina informator.
In 1971, Anton Ferenschutz a emigrat in locurile de unde plecasera stramosii sai spre Transilvania in urma cu doua sute de ani. Cosmarurile si depresia i-au impovarat apoi viata. Ca sa se elibereze, doctorii i-au recomandat sa-si scrie memoriile. A rezultat o carte-document despre traumele ""ciumei brune"" si ""ciumei rosii"" in Romania. Editata si prezentata in locurile unde autorul traise si unde a revenit adesea dupa 1990 ca organizator al unei asociatii de sprijin a batranilor si a copiilor abandonati.