In plina efervescenta a subiectului RAFO - Steaua, cu urechile ciulite matinal la Badea, m-am tot intrebat daca e cazul sa luam si noi taurasul de coarne. Teoretic, subiectul parc-ar inflama polemici in stratosferele brandologilor.

In fapt, ii provoaca pe analistii economici, pe investigationisti, pe suporterii patimasi. Se vorbeste de marci (Steaua si RAFO) si de valoarea lor. Se arunca manelistic in joc sume ""fara numar"". Pentru ca ""money, money, money"" e un slagar la moda,
s-a bucurat, sub pretextul celebrei sponsorizari, de interpretari variate, in regim karaoke. Bunaoara, Gigi Becali, delicios in naturaletea lui, anunta la conferinta de presa ca ""Steaua nu-si murdareste tricourile decat pe bani grei"". Declaratie universal ""flatanta"" pentru orice sponsor. Ei, dar RAFO n-a improscat cu noroi in tricouri, ci cu alta negreala, care miroase tare si se ia greu la spalat. In aceiasi termeni ai murdaririi, care, iata, ""nu e chiar asa de buna"", finantatorii proiectului, inocenti si ei, cred ca ""banii-sac"" si o cornuta pe tricoul stelist sterg cu buretele problema reputatiei nefaste. Iancu ingana si el: RAFO e un nume mare, nu se-azvarle-asa, pe un milion. Intre opiniile lui Iancu si-ale lui Becali, despre ce inseamna valoarea unei marci, milionul de euro e cand mare, cand mic, cand agent de curatire, cand reversul. Dilema de la inceputul editorialului, ""a scrie sau nu despre sponsorizari Stelare"", e intacta. Cat de mult mai e Steaua o marca? Cat mai dureaza pana va fi de tot casapita, mumificata si expusa la Gazeta de Perete a sportului - capitolul ""istorie""? Si RAFO cand anume si-a dobandit statutul de brand? Faptul ca numele e pe toate paginile ziarelor, asociat cu singurul atribut al matrapazlacurilor financiare, sau ca logo-ul rudimentar e asezat pe pixuri promotionale de pe acare oamenii incearca sa curete inscriptionarea nu fac din RAFO o marca. Nu tu valori, viziune sau pozitionare, gandite din interior si confirmate in acte si-n opinia comunitatii. La fel ca in cazul brandului Romania, reputatia RAFO e suma parerilor externe, trasa pana la zdrentuire in stanga
si-n dreapta, dupa cum s-a scurs cerneala presei. Paradoxal, notorietatea e necesara, nu si suficienta cand discutam despre marci. Argumentul calitatii, adica acela care ridica un produs la rangul de marca, e greu de invocat in prezentul RAFO si-al Stelei, din motive extrem de variate. Ce le leaga pe cele doua entitati? O nesfarsita controversa. Prin asociere, ea doar a crescut exponential. Imi pare rau sa-i anunt pe domnii Becali, Iancu, poate si Bodu (daca mai vrea sa primeasca statutul de ""gagicar"" pe spezele numelui pe care il avea odata Steaua), dar din punct de vedere al beneficiului de reputatie rezultat din asociere, milionul de euro e egal cu zero lei grei. S-au gasit: o mana spala pe alta si-amandoua manjesc fata!