Teza conform careia chinezii ar fi descoperit America cu mult inaintea lui Cristofor Columb incepe sa prinda din ce in ce mai mult contur. Sustinatorii acestei teorii, popularizata enorm de catre un best-seller publicat in 2002 de un britanic, afirma
Teza conform careia chinezii ar fi descoperit America cu mult inaintea lui Cristofor Columb incepe sa prinda din ce in ce mai mult contur. Sustinatorii acestei teorii, popularizata enorm de catre un best-seller publicat in 2002 de un britanic, afirma ca dispun in acest moment de o proba zdrobitoare: copia unei harti din secolul al XV-lea. "Harta demonstreaza ca America a fost descoperita de catre chinezi cu cel putin 70 de ani inaintea lui Columb", a precizat recent la Pekin proprietarul copiei, Liu Gang, un celebru avocat chinez. Aceasta harta a lumii, sustine proprietarul ei, este reproducerea realizata in 1763 a uneia create la 1418. Cu o dimensiune de 59,7 centimetri pe 41,75 cm, documentul zugraveste aproape perfect lumea asa cum apare ea astazi in atlasele geografice, continand si amanunte despre locuitorii Americii si Africii.
In privinta Americii de Sud exista doua note: "asezarile omenesti de aici sunt construite din pietre enorme, motiv pentru care au fost botezate localitati din piatra", spune una, in timp ce cealalta explica: "oamenii de aici au o religie numita Balaka, care le dicteaza ca fiintele umane sa fie sacrificate si sa se inchine focului". Pentru colectionarul Liu Gang, prima dintre note face aluzie la imperiul incas, in timp ce a doua se refera la vechiul Peru, unde cultura indigena se numea "Paracas".
Liu Gang a achizitionat harta in 2001 din Shanghai pentru mai putin de 500 de dolari, dar, spune el, si-a dat seama de valoarea ei abia anul trecut dupa ce a lecturat cartea lui Gavin Menzies, "1421, anul in care chinezii au descoperit America". Acesta din urma, istoric amator si fost angajat al Marinei Regale Britanice, sustine in best-seller-ul sau teza descoperirii Americii de catre Zheng He, un eunuc musulman caruia imparatul chinez Zhu Di i-a incredintat flota chineza in secolul al XV-lea. "Harta demonstreaza clar ca Zheng He a descoperit American", a precizat avocatul chinez dorind sa contrazica astfel teza istoricilor conform careia expeditiile fostului eunuc, realizate intre 1405 si 1432, l-au purtat pe acesta in Africa, si nicidecum in America.
Specialistii contesta autenticitatea hartii
Pentru ca teoria sa nu a reusit sa convinga mediile academice, britanicul Gavin Menzies a ales sa publice un volum destinat publicului larg pentru a castiga cat mai multi sustinatori, lansand concomitent si un site pe internet (www.1421.tv) unde a reunit toate probele adunate de-a lungul timpului in sprijinul acestei idei. Pentru britanic, harta lui Gang reprezinta o noua arma de lupta. Intr-o scrisoare electronica adresata avocatului chinez, Menzies ii ofera ajutor neconditionat. "Bineinteles, popularizarea hartii de care dispuneti imi va fi de mare ajutor", scrie acesta din urma.
Totusi, specialistii chinezi au anuntat ca pun la indoiala autenticitatea documentului prezentat de avocat. Pentru profesorul Mao Peiqi, vicepresedintele centrului de cercetari asupra expeditiilor lui Zheng He din cadrul Universitatii populare, principala "nepotrivire" prezenta pe aceasta harta este expresia "omagiu adus"(imparatului), formata din doua caractere care nu erau utilizate in epoca respectiva. Pentru specialistul in harti vechi al Universitatii Zhejiang (est), Gong Yingyan, "aceasta asa-zisa copie nu corespunde sub nici o forma cartografiei chineze din acea vreme".
Liu Gang, care a prezentat in cadrul conferintei doar o copie a hartii aflate in posesia lui, a precizat ca societatea de asigurari nu i-a permis sa prezinte originalul din motive de securitate. El este convins de autenticitatea documentului, afirmand chiar ca misionarul iezuit Matteo Ricci si-a realizat hartile plecand de la cea a lui Zheng He. Dupa unele pareri, Ricci este prima persoana care a realizat o harta a lumii pentru chinezi, in jurul anului 1500. "Cred cu toata convingerea ca mai exista si alte harti, alte carti care ar putea demonstra ca America a fost descoperita de catre chinezi, dar cei care le poseda nu si-au dat inca seama de acest lucru. Am dorit sa arat lumii aceasta harta pentru a-i trezi pe aceia care poseda asemenea documente", a conchis avocatul.
Indiile lui Columb
Originar din Genova, Cristofor Columb era fiul unui tesator sarac. Din tinerete s-a simtit atras de mare si s-a facut navigator. Dobandind o mare experienta el a devenit un bun capitan, iscusit carmaci si astronom. Columb era convins ca Pamantul este rotund si socotea ca se poate ajunge in Orient traversand Oceanul Atlantic. Ideea aceasta parea pentru multi de nerealizat. Dupa multe greutati si incercari, reuseste sa obtina sprijinul monarhiei spaniole. In zorii zilei de 3 august 1492, Columb a dat ordin sa se ridice panzele si a plecat cu trei corabii din Spania portul Palos. A navigat pe Oceanul Atlantic spre apus si dupa 70 de zile de calatorie a ajuns pe o insula din arhipelagul Bahamas pe care a numit-o San-Salvador. Drumul spre America peste Oceanul Atlantic era astfel descoperit. Apoi si-a continuat drumul descoperind insulele Cuba si Haiti. Columb a fost convins ca a atins tarmurile Indiei si niciodata nu a banuit ca a descoperit un nou continent. Din aceasta cauza, locuitorii din aceste tinuturi au fost numiti indieni iar insulele descoperite in America Centrala Indiile apusene. Cristofor Columb a fost primul care a traversat Oceanul Atlantic, care a ajuns in insulele din Mediterana Americana si a inceput descoperirea continentului Americii. Cu toate acestea, din cauza intrigilor de la curtea regala a fost adus in lanturi in Spania. Marele explorator a murit in 1506 sarac si uitat de contemporanii sai. Ceva mai tarziu, un alt navigator, Amerigo Vespucci a dovedit ca teritoriile descoperite sunt tinuturi noi necunoscute carora li s-a dat numele de America dupa numele sau. (D.M.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.