Tarile europene isi reconsidera strategia energetica

Presa britanica, citand surse oficiale berlineze, a semnalat faptul ca noul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, se vede nevoita sa supuna discutiei colaboratorilor sai de guvernare o "noua strategie in domeniul energiei". Potrivit corespondentului la Berlin al cotidianului britanic "The Financial Times", discutii initiale pe aceasta tema ale Guvernului german urmeaza sa aiba loc astazi si maine, dupa care Angela Merkel intentioneaza sa convoace, in luna martie, un "summit al energiei", cu participarea Guvernului si a companiilor din domeniu, la care sa se ajunga la un acord asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru diversificarea surselor de energie, inclusiv impulsionarea utilizarii pe scara larga a surselor alternative, pentru a se asigura securitatea aprovizionarii tarii cu energia necesara. Potrivit lui Rupert Polenz, presedintele Comitetului parlamentar pentru probleme de politica externa, trebuie decise masuri noi care sa modifice radical politica economica, inclusiv cea in domeniul energetic promovata din 1973 pana in prezent.
Angela Merkel spera ca la reuniunea Guvernului sa fie aplanate, de asemenea, deosebirile de opinii din cadrul coalitiei de guvernare in privinta folosirii energiei nucleare.
Saptamana trecuta, in plina disputa ruso-ucraineana, membrii conservatori ai cabinetului german au cerut revizuirea acordului realizat in anul 2000 de catre Verzi si Social-Democrati, care prevedea scoaterea din functiune, treptata, pana in 2021, a tuturor celor 19 centrale nucleare din Germania. Doua uzine si-au incetat deja activitatea. In aceste zile s-au auzit voci dintre cele mai pertinente care cer prelungirea activitatii centralelor nucleare, inclusiv cea a ministrului Economiei, Michael Glos, care invoca cresterea considerabila a costurilor surselor de energie importate. Este stiut faptul ca centralele nucleare asigura 27,5 la suta din necesarul de energie al Germaniei. In plus, Agentia federala a resurselor naturale a avertizat ca rezervele germane de resurse naturale vor mai acoperi necesarul de energie doar pentru 20 de ani.
Criza ruso-ucraineana, relata la randul sau cotidianul "Le Monde", a relansat si in Finlanda o dezbatere asupra viitorului energiei nucleare.
Ea este prima tara care dupa accidentul de la Cernobil, din 1986, nu a renuntat la folosirea energiei nucleare. In 2005 a inceput construirea celui de-al cincilea reactor nuclear, iar companiile industriale au inceput deja sa vorbeasca despre necesitatea unui al saselea reactor, "pentru a se renunta astfel la importul de energie din Rusia". Situatia este foarte critica in privinta gazelor naturale, domeniu in care Finlanda depinde exclusiv de Rusia, cu 11,4 la suta din consumul de energie, si in conditiile in care nu dispune de capacitati de stocare.

China si Japonia se tem ca vor fi urmatoarele victime

Corespondentii la Beijing si Tokio ai agentiilor de presa au remarcat temerile cu care cele doua capitale au urmarit evolutia "razboiului gazelor naturale" dintre Rusia si Ucraina. "Controland energia unei tari, releva Hiroshi Watanabe, reputat economist japonez, inseamna sa-i controlezi intreaga activitate". Analizand cauzele crizei ruso-ucrainene, apreciate de multe capitale drept pur politice, Watanabe crede ca si Japonia sau China sunt vulnerabile in cazul unei deteriorari a relatiilor lor cu Moscova. Situatia este cu atat mai grava, cu cat Rusia este sursa esentiala de energie a zonei asiatice, o mare devoratoare de astfel de produse. In sprijinul acestor temeri este reamintita situatia intervenita in anii '60, ca urmare a disputei ideologice dintre Beijing si Moscova, ce a lasat China fara resurse energetice. In cazul Japoniei, exista temerea ca Moscova ar putea utiliza arma gazelor naturale pentru solutionarea in favoarea sa a vechii dispute legate de insulele Kurile.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe