Abuzurile infaptuite de comunisti in iarna 1944-1945 aveau motivatii precise. Stenogramele sedintelor conducerii FND elucideaza mai multe ""mistere"". De ce doreau cu atata inversunare o reforma agrara imediata? In ce scop erau schimbate autoritatile locale? In spatele haosului aparent se ascundeau ratiuni practice. In absenta legii
Instalarea Guvernului Radescu a constituit aparent o infrangere pentru comunisti, care nu reusisera sa instaleze in decembrie 1944 un guvern FND si nici sa obtina ministerele de Interne si de Razboi. Cabinetul Radescu a fost de fapt o prelungire a celui de-al doilea Guvern Sanatescu. In situatia tarii nu survenise nici o modificare. Romania era angrenata in razboiul din Vest, de data aceasta de partea Natiunilor Unite. Trebuia sa faca fata obligatiilor asumate prin Conventia de Armistitiu si sa se confrunte cu realitatea prezentei Armatei Rosii pe teritoriul national. Clasa politica era obligata sa accepte in scena un nou ""actor"" - Partidul Comunist. Aflati la guvernare sub ministeriatul lui Radescu, demnitarii comunisti s-au comportat la fel ca si pe timpul lui Sanatescu. Este greu de apreciat daca reprezentantii Partidului Comunist au avut un plan minutios, ticluit pana in cele mai mici amanunte, pe care sa-l fi urmat in actiunea de comunizare a Romaniei. Este mult mai probabil ca echipa ai carei lideri erau Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu a avut in vedere obiective clare de actiune, lasand gestionarea concreta a evenimentelor la nivelul principului ""vazand si facand"". ""Nu putem crea o norma generala. Aceasta nu depinde de noi"", spunea Petru Groza in ianuarie 1945. Una din optiunile pe care Partidul Comunist le-a pastrat si dupa decembrie 1944 a fost aceea de a destabiliza prin orice mijloace guvernul ai carui membri erau. Dar asta nu s-a intamplat imediat. ""Mariajul din interes"" intre FND si partidele ""burgheze"" a parut sa functioneze cam o luna si jumatate. La mijlocul lui ianuarie a survenit insa un eveniment care a dat semnalul despartirii. SURSA DE ""INSPIRATIE"". In ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat prima sa vizita la Moscova, unde trebuia sa discute in principal chestiuni economice. La revenirea in tara, le-a povestit colegilor sai din conducerea FND-ului, al carui presedinte era Vasile Luca, ce discutase in capitala sovietica si, de asemenea, a facut propuneri referitoare la caile pe care trebuia sa mearga, cel putin in urmatoarea etapa. Obiectivul numarul unu ramanea rasturnarea Guvernului Radescu si instalarea unui Guvern FND. Metodele prin care trebuia atins acest obiectiv ramaneau in linii mari aceleasi folosite si pentru a forta in doua randuri demisia lui Sanatescu. Dupa revenirea lui Dej de la Moscova s-a alcatuit programul de guvernare al Frontului National Democrat. Dupa cum declara insusi Gheorgiu-Dej intr-o sedinta a FND-ului, acest program incorpora punctul de vedere moscovit referitor la principalele chestiuni care se puneau acut in Romania acelei perioade: reforma agrara, refacerea economica a tarii ""cu participarea tuturor fortelor creatoare"", respectarea angajamentelor luate prin Conventia de Armistitiu, ""mobilizarea tuturor fortelor in vederea intensificarii efortului de razboi"", democratizarea tarii, problema retrocedarii Ardealului de Nord. VREMEA SPERANTELOR. In 1945, sfarsitul razboiului nu mai parea un eveniment atat de indepartat. Peste tot in Europa, oamenii voiau sa creada intr-un nou inceput. Stiind ce s-a intamplat, cel putin in estul Europei, avem astazi tendinta de a considera perioada ulterioara lui 23 august si pana la abolirea monarhiei ca pe una cenusie si trista. Mai aproape de realitate este ca in acei ani optimismul ii insufletea pe supravietuitorii razboiului. Soldati decedati si raniti, victimele Holocaustului, privatiunilor inerente anilor de razboi, erau amintiri puternice. In 1945, oamenii voiau si aveau dreptul sa spere. Partidele politice au incercat cu mai mult sau mai putin succes sa-si adapteze oferta electorala noii situatii create de inerentul sfarsit al razboiului. Nu numai FND si-a lansat programul politic. PNT si PNL si-au publicat la randul lor proiectele. De exemplu, reforma agrara era dorita si de PNT, in cadre inca si mai radicale decat cele preconizate de Partidul Comunist. Diferenta era aceea ca PNT dorea sa astepte sfarsitul razboiului pentru legiferarea ei. Comunistii au folosit problema reformei agrare in scop propagandistic si pentru a lovi in adversarii politici, la fel ca si sensibila problema a revenirii Ardealului de Nord la Romania. In programul FND se spunea clar ca Ardealul nu va fi retrocedat Romaniei atata timp cat la Bucuresti nu va fi instalat un guvern bine vazut la Moscova. Acel guvern, evident, nu putea fi decat unul al Frontului. VIZIUNE REALISTA. De ce erau in fond atat de interesati oamenii Moscovei de o reforma agrara? Din stenogramele discutiilor purtate in interiorul conducerii FND si la nivelul PCR reiese ca, in ianuarie 1945, liderii comunisti isi apreciau corect aderenta si popularitatea in randul multimii. ""Noi suntem izolati, intre noi muncitorii si tarani si ceva intelectuali pe ici pe colo"", rezuma realist situatia partidului Ana Pauker. Astfel ca scopul principal al FND-ului in ianuarie 1945 era ca mesajul comunist sa ""ajunga la tara"". Pe fond, extrema stanga a decis in iarna lui 1945 sa atace acolo unde credea ca ar avea mai mari sorti de izbanda. Prin promisiuni de improprietarire gratuita si cu ""ajutor muncitoresc"" la infaptuirea reformei, chiar si in absenta legii, taranii puteau fi usor transformati in masa de manevra. Difuzului mesaj al partidelor ""istorice"", care ii indemnau pe locuitorii satelor la calm, rabdare si legalitate, Partidul Comunist le-a oferit alternativa actiunii imediate. BOTEZUL MOSCOVIT