Basicata

... ""Basicata pentru Dealul Mare era aceea ce este Cramposia pentru Dragasani, cu care, de altfel, se cam aseamana."" ... ""Aceasta varietate, impreuna cu Gordinul, ca varietati principale, si inca cu cateva varietati secundare, constituia temelia viilor din Dealul Mare."" Astfel prezentau specialistii, la anul 1900, soiul vechi romanesc Basicata, ca soi de baza in podgoria Dealu Mare, de unde si-a luat sinonimul ""Basicata de Dealu Mare"".
Obtinut prin selectie populara, Basicata este, probabil, unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone a carui istorie se pierde in negura timpurilor. Impreuna cu alte soiuri, el a contribuit la obtinerea vinurilor de calitate pe teritoriul cuprins intre raurile Buzau si Teleajen. Legat de aceste realitati si dand frau imaginatiei, as putea crede ca existenta acestor vinuri inca din timpuri stravechi i-a facut pe vizigoti sa poposeasca o vreme in aceasta zona.
Si de aceea cred, pentru a
continua povestea, ca regele vizigot Athanaric, cu gandul ca va reveni pe aceste meleaguri (atras probabil de vinul bun), si-a ingropat aici comoara. Aceasta este cunoscuta in zilele noastre sub numele de ""Closca cu puii de aur"". Ea a fost descoperita in zona localitatii Pietroasa, personalizand si mai mult podgoria. Boabele strugurilor de Basicata sunt sferice, de culoare verde-galbui. Pielita acestora este groasa si prezinta numeroase puncte ruginii. Aceste puncte ruginii (mici ingrosari) constituie un caracter de soi, de unde ii vine si numele de Basicata.
Basicata este un soi bine adaptat conditiilor de mediu din tara noastra, dand o productie mare, de peste 20 de mii de kilograme la hectar. Fiind un soi cu coacere tarzie, se recomanda a se cultiva pe pante bine insorite. Normal, coacerea strugurilor are loc la sfarsitul lunii septembrie, dar poate continua si in toata luna octombrie. Strugurii de Basicata nu acumuleaza mari cantitati de zahar, rar depasind 170 g/l, in schimb au aciditate foarte mare, ce poate ajunge chiar pana la 9 g/l. Acesta ar putea fi motivul pentru care cultivatorii i-au dat numele si de ""Basicata acra"". Din cauza aciditatii mari pe care o au vinurile obtinute din Basicata, ele se recomanda a se folosi in cupaje cu alte soiuri mai putin acide. De asemenea, singure, ele pot fi folosite si pentru obtinerea distilatelor de vin de calitate. In prezent, acest soi este aproape disparut, la fel cum s-a intamplat cu multe alte soiuri autohtone. Faptul ca Basicata a fost cultivat secole de-a randul in podgoriile noastre, aducand buna dispozitie la mesele viticultorilor romani, ne face sa regretam ca nu am valorificat, asa cum ar fi trebuit, potentialul genetic de care a dipus acest soi.

---

Despre autor: