Secretomania acopera coruptia

Procurorul sef al Departamentului National Anticoruptie (DNA), Daniel Morar, a solicitat modificarea legislatiei in ceea ce priveste colaborarea procurorilor cu institutiile care intocmesc rapoarte in lupta impotriva coruptiei.
Mai concret, acesta s-a aratat nemultumit de faptul ca rapoartele intocmite de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) sau Curtea de Conturi nu pot fi folosite de procurori ca proba intr-un proces penal. Procurorul sef a atras atentia celor prezenti asupra faptului ca anchetatorii sunt nevoiti sa refaca aceste rapoarte, pentru ca ele "servesc doar ca sesizare a procurorului si ca punct de plecare a unui proces penal". Acesta a dat si o solutie la problema ridicata, si anume aceea ca procurorii sa poata dispune ca institutiile cu atributii in lupta anticoruptie sa intocmeasca rapoartele de constatare tehnico-stiintifica, intrucat anchetatorul este cel care ghideaza mersul unei investigatii si pune intrebari. O alta "deficienta" pe care Morar a pus-o pe tapet in cadrul conferintei a fost modificarea Legii privind informatiile clasificate. Procurorul si-a argumentat afirmatia spunand ca "exista o manie a clasificarii in Romania si inclusiv mie ca procuror imi sunt trimise acte clasificate ca fiind secret de serviciu, de stat". Acesta a subliniat ca, in atare situatie, procurorul este "legat de maini si de picioare", pentru ca o informatie poate fi declasificata doar de autoritatea care a decis clasificarea ei. Morar si-a iesit din fire incercand sa-si exemplifice pledoaria, opinand ca "nu este posibil ca SRI si Politia sa-mi comunice ca este secreta o infomatie referitoare la o persoana pe care o pot trimite in judecata tocmai in baza respectivei informatii care este in legatura cu atributiile de serviciu pe care le are".
"Marea coruptie" solutionata lent
Totodata, Morar a redefinit "marea coruptie", spunand ca notiunea trebuie raportata si la realitatile romanesti, intrucat cetateanul se gandeste doar la persoane cu mari functii politice si publice, dar exista cazuri de mare coruptie fara ca persoanele sa aiba functii "inalte". Desi a recunoscut ca, in ceea ce priveste integrarea Romaniei, "cartonasul rosu este pe coruptie", Morar a precizat ca rezolvarea acestor dosare cere timp. Pe de alta parte, Morar a dezmintit ca ar exista prea multe agentii anticoruptie si a adaugat ca singura exceptie este Directia generala anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, care nu se suprapune din punct de vedere al competentei cu DNA, ofiterii de politie facand munca de investigare in sectorul MAI, insa munca de cercetare pe caz o fac din dispozitia procurorului. Procurorul sef Morar a sustinut ca transformarea Parchetului National Anticoruptie (PNA) este un progres institutional, pentru ca procurorii anticoruptie si-au redobandit calitatea de a cerceta fapte de coruptie si asimilitate acestora, comise de parlamentari. Morar a afirmat ca transformarea institutiei nu i-a diminuat din autonomie, iar independenta procurorilor este asigurata prin modificarea legilor magistratilor care impiedica orice sef sa ia dosarul procurorului de caz fara un motiv bine determinat.
"Entitate" pentru controlul averilor
Deranjat de atitudinea lui Morar vizavi de comentariile acestuia referitoare la rapoartele ANAF, presedintele institutiei, Sebastian Bodu, a replicat ca jumatate din actiunile de control ale ANAF sunt facute la cererea Parchetului sau Politiei, institutii care ar trebui sa aiba mai multi specialisti in zona economica. Oficialul ANAF a incercat apoi sa le reaminteasca celor prezenti menirea Fiscului: "Scopul Fiscului este de a creste gradul de colectare. Nu umblam dupa cai morti. Nu cred ca este normal", a afirmat Bodu.
Presedintele ANAF a continuat sa ii raspunda lui Morar, spunand ca este mult mai importanta cresterea numarului actiunilor de control la firmele solvabile de la care se pot recupera bani la buget. Totodata, oficialul ANAF a mentionat ca se lucreaza la o procedura pentru ca firmele "inexistente" sa nu mai fie controlate de Fisc. "Lucram la o procedura in acest sens, astfel incat sa nu mai controlam firme inexistente. Eu vreau bani. Obiectivul ANAF este cresterea gradului de colectare si combaterea evaziunii fiscale. Am foarte putine mijloace la indemana, fiind necesare si modificari legislative, inclusiv Legea functionarului public", a mai spus Bodu. Pe de alta parte, Bodu a declarat ca "exista discutii" referitoare la crearea unei entitati pentru controlul averilor, initiativa apartinand Ministerului Justitiei. "Am avut discutii cu ministrul Justitiei, Monica Macovei, cu privire la preluarea de catre ANAF a activitatii de control a averilor. Nu exclud aceasta posibilitate", a mai spus Bodu.
"Vechea coruptie" trebuie rezolvata
Ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, si-a indreptat si el tirul spre DNA, sustinand ca este foarte importanta descoperirea cazurilor de "veche coruptie". Astfel, acesta a mentionat, referitor la transparenta procesului de privatizare, ca statul nu a primit nici un ban la privatizarea Alro Slatina. "Este necesara prevenirea si urmarirea coruptiei noi, dar nu trebuie uitata coruptia veche. Trebuie facuta curatenie si in legatura cu ce s-a intamplat in trecut. Este o lipsa de transparenta", a adaugat Olteanu. "Si in ceea ce priveste RAFO, am sustinut inca din campania electorala ca s-a furat. Suntem curiosi daca ne-am inselat pentru a ne cere scuze ca am indus in eroare publicul", a mai spus Olteanu. Acesta a "laudat" insa procesul de privatizare al Bancii Comerciale Romane. "N-am auzit discutii cu privire la privatizarea, speram de succes, a BCR. Contractul va fi facut public dupa semnare", a spus Olteanu.
Macovei cere mai multa responsabilitate
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, i-a "mustruluit" inca de la inceput pe magistrati, declarandu-se nemultumita de faptul ca acestia le-au vorbit expertilor UE doar de "demnitatea" de magistrat, si nu de "responsabilitatea" acestuia. Ministrul le-a recomandat magistratilor sa se "autoregleze" si sa renunte la "a-si acoperi colegii". Astfel, Macovei a apreciat ca, pana in acest moment, nu au existat din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) actiuni disciplinare, controale sau sanctiuni. Totodata, ministrul i-a asigurat pe magistrati ca nu vor mai "putea invoca lipsa sediilor sau a dotarilor" ca motivul greselilor, aceste chestiuni urmand a fi rezolvate la inceputul anului viitor. Cu toate acestea, ministrul a afirmat insa ca magistratii si avocatii "ar trebui insa sa se uite in curtea lor, nu la ceea ce ar trebui sa faca institutiile statului, Guvernul, inclusiv Ministerul Justitiei pentru ele".
Coruptia in UE, mai mare ca la noi
Conferinta anticoruptie s-a suspendat in jurul orei 15.20, timp de un sfert de ora, pentru ca doi muncitori imbracati in salopete albastre sa "pregateasca sala" si sa umple peretii cu afise, in asteptarea presedintelui Traian Basescu. Odata ce acesta a patruns in incapere, flancat de SPP-isti, toti cei prezenti au luat pozitia de "drepti" pentru a-l saluta. Presedintele si-a inceput pledoaria prin a spune ca "eticheta de tara corupta" pusa Romaniei, din cauza cifrei de 0,7% reprezentand "comisionul ilegal dat de societati pentru castigarea licitatiilor", a fost indepartata, potrivit ultimului raport Bert - Banca Mondiala. Basescu le-a atras atentia expertilor europeni, mentionand ca, spre deosebire de Romania, "sunt tari in UE care au cifre mai proaste, chiar si 1 %". Intr-un ton mai serios, presedintele a apreciat evolutia mediului de afaceri si cresterea nivelului investitiilor straine, dar a precizat ca aceste progrese sunt privite in mod diferentiat de catre populatie, motiv pentru care, in opinia sa, eticheta de "corupt" se va extinde si asupra actualei conduceri a tarii.
Totodata, seful statului a atras atentia ca exista institutii care si-au creat "anticorpii" de lupta impotriva coruptiei. Astfel, Basescu a recunoscut ca "avem si mecanisme care intretin coruptia in actuala formula politica", dar a refuzat sa le nominalizeze. Seful statului a tinut sa precizeze ca a gasit rezolvarea "imaginii de tara corupta" pe care o are Romania, recomandandu-le in acest sens institutiilor statului sa dea dovada de mai multa transparenta in folosirea banului public si sa divulge cazurile de coruptie. Pe de alta parte, seful statului a "tras de urechi" institutiile insarcinate cu lupta impotriva coruptiei, opinand ca romanii nu percep "evolutiile" in aceasta lupta tocmai din cauza incapacitatii institutiilor de a prezenta cazuri de coruptie. "Este o asteptare extraordinara a populatiei pentru a vedea pedepsiti oameni de afaceri care au fraudat", a afirmat Traian Basescu. Totodata, acesta a asigurat institutiile "angajate in lupta" de faptul ca nu vor exista repercusiuni politice asupra lor daca vor continua investigatiile la dosarele suspecte "de mare coruptie".
Epoca Constantinescu, exemplu negativ
Pe de alta parte, intrebat de ce nu a luat pana acum masura inlocuirii din functie a procurorului general al Romaniei, Ilie Botos, presedintele Traian Basescu a afirmat ca, desi acesta nu are "profilul perfect al procurorului general", sunt institutii care au nevoie de o minima continuitate la conducerea lor. Acesta a adaugat ca nu este "adeptul schimbarii imediate a tot ceea ce a lasat vechea guvernare", ci, mai degraba, sustine "mentinerea unor persoane in diverse functii".
"Cred ca trebuie sa gasim o formula, un optim, care sa asigure si o oarcare continuitate, acolo unde este posibil, fara sa am un parti-pris cu o anumita persoana", a conchis seful statului.
Basescu a declarat ca a incercat sa asigure o tranzitie linistita si a dat drept exemplu negativ guvernarea 1996-2000, atunci cand "a doua zi dupa schimbarea presedintelui, au cazut sefii SRI, SIE etc, si la finalul mandatului, puterea a declarat: Ne-au invins structurile". Vizavi de acest exemplu, Basescu a mentionat ca nu a fost o "perioada prea fericita, dar sunt niste socoteli pe care fiecare si le face in mandatul lui si si le asuma".
Voiculescu vrea sa infiereze societatea civila in Parlament
Dan Voiculescu, presedintele PC, i-a atacat pe reprezentantii societatii civile in Romania. "Noi, ca partid ce incearca sa promoveze legi, nu ne bucuram de atata vizibilitate, asa cum este cazul celor care spun ca reprezinta societatea civila in Romania", a spus Voiculescu, facand referire la Alina Mungiu Pippidi, Freedom House si Societatea Academica Romana. "Este un lucru pe care nu-l inteleg. Cine reprezinta societatea civila in Romania?", a insistat Voiculescu, adaugand ca aceasta nelamurire a sa va face obiectul unei interventii politice sustinuta in Parlament. "Pe cine reprezinta Alina Mungiu, Freedom House si SAR, ei nu reprezinta, de fapt, pe nimeni, ci doar se declara reprezentanti ai societatii civile", a mai spus Voiculescu, adaugand ca, in realitate, in spatele acestei asa-zise societati civile se afla sponsori din strainatate. De asemenea, seful conservatorilor a calificat drept "inoportuna" prezenta lui Basescu la dezbaterea respectiva. (V.D.)

---

Despre autor: