Ca unul care mi-am purtat pasii prin mai toate locurile din jurul tarii unde traiesc romani am tot adunat de-a lungul anilor dovezi care dintr-o nevinovata constatare de inceput au ajuns ulterior sa se transforme intr-o nelinistita intrebare: de ce p
Ca unul care mi-am purtat pasii prin mai toate locurile din jurul tarii unde traiesc romani am tot adunat de-a lungul anilor dovezi care dintr-o nevinovata constatare de inceput au ajuns ulterior sa se transforme intr-o nelinistita intrebare: de ce poarta ei, intr-o asa mare masura, nume neromanesti? Repet, la inceput mi s-a parut de-un patetism nationalist riscant sa iau in serios aceasta intrebare - fie si numai in baza constatarilor atat de numeroase ca nu e roman cine se numeste Ionescu sau Popescu, ci cel care se simte roman (si se poarta ca atare). Nu mai departe decat urmatorul trist, dar sublim caz: de curand a murit intr-un azil din Haifa, Israel, o doamna care si-a dedicat viata (si pensia) slujirii intereselor romanesti, ajutorarii prietenilor romani, iar numele ei este Leone Blum.
Numai ca astfel de cazuri inmultindu-se am facut in cele din urma ingrijoratoarea asociatie: dezromanizarea numelor are o stransa legatura, din pacate, cu dezromanizarea fiintei! Adica, e unul dintre mijloacele care urmareste direct deznationalizarea.
Plecat de tanar din Bulgaria, "vlahul" Ion di la Vidin care astazi traieste la Paris nu mai suporta sa-si aminteasca numele sau initial - adica, bulgaresc. O facem noi cerandu-i scuze respectuos pentru dureroasa indiscretie - tocmai spre a va face sa intelegeti ca fuga sa de numele bulgaresc este expresia unei drame: vechiul Liuben Petrof nu este doar un nume nevinovat, ci o stafie care vine dintr-un trecut al suferintei. Un confrate al sau, azi traind la Viena, Iov Negura, nascut in Serbia de azi (vechea Tribalia Occidentala, vecina cu Tribalia Orientala unde s-a nascut Ion di la Vidin) a trebuit, la maturitate, sa-si plateasca (!) cu mii de silingi nevoia de a-si recapata numele romanesc si de a scapa de cel sarbesc: Iovan Negurcici! Culmea hazului trist este ca pana si austriecii, democratii si liber cugetatorii Austriei (pesemne deprinsi cu naravurile imperiale) i-au recomandat (daca tot nu-i place Negurcici) sa-si ia un nume... german neaos!
Sa fie chiar un fleac modul cum te numesti in raport cu ceea ce esti?
Sa-i intrebam pe maghiarii din Romania de azi: daca nu gasesti un nume romanesc sa dai cu pusca in tot UDMR-ul lor, n-am auzit pana acum niciodata, de cand traiesc eu in Romania si calatoresc prin Ardeal, de vreun ungur care se numeste Popescu ori Ionescu.
In schimb, in toate zonele din jurul tarii si in primul rand printre lideri romanilor colcaie nume tipice popoarelor in mijlocul carora traiesc. Din trei basarabeni sau bucovineni, doi se numesc Vitalie sau Covalciuc, din trei vlahi din Bulgaria sau Serbia doi se numesc Alexandrov sau Zoran - si tot asa.
In felul acest, iata-ne ajunsi la romanii din Ungaria. Mai toata lumea stie macar lucrul acesta: ca ei sunt zona romanitatii cea mai amenintata cu deznationalizarea. Ori, daca stim lucrul acesta incepe sa nu mai ni se para o simpla si candida intamplare ca rar vezi printre ei un nume care sa sune romaneste.
Iata-ne citind o "Lista a persoanelor propuse de Alianta Electorala" la niste alegeri pentru Autoguvernarea pe tara a Romanilor din Ungaria: peste 2/3 din ele aveau sonoritati tipic unguresti: Ion Tanaszi (Tanase, oare?), Ecaterina Szucs, Maria Draguy (Dragu?), Clara Kovacs (clar si limpede), Gyula Klincse, Irina Kindle, Takasne Maria, Eva Ruja Bányai, Ion Greveletye, Elena Silaghi etc.
Hai sa dam o privire si peste numele liderilor: Asociatia Romana din Budapesta (ARB) are intre lectori pe Robert Berényi, Czabo Adám jr. si Kovácsne Rojcsek Anna; Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta e condusa de Maria Berényi si Ana Borbély, iar Asociatia pe tara a Romanilor din Ungaria (deci organizatia mama) e condusa de Andrei Kövesdi (!). Mai departe: cum se numeau cei patru tineri romani din Ungaria care urmau studii in Romania pe banii statului roman? Iata-i: Silvia Cardos, Szolt Cserháti, Janet Cefan si Judith Cozma.
Celor care le sta pe limba replica iritata: "ce ai dom'le cu numele oamenilor, cu numele copiilor? Ei pot fi romani foarte seriosi, iar daca lucrurile nu stau chiar asa nu e vina lor, asta e istoria, asta e vita etc", le raspundem inca o data ca au dreptate!
Noi n-am facut, pe parcursul acestui text, nici o legatura periculoasa intre nume si constiinta identitara. Dati-ne voie, insa, sa reproducem un pasaj din chiar ziarul romanilor din Ungaria: "Foaia romaneasca". Titlul articolului se cheama: "Esuarea alegerilor din Budapesta in optica unei analize critice".
Deci, atentie, este vorba despre un esec in activitatea comunitatii romanilor din Ungaria. (Trecem peste faptul ca intr-o tara in care nu prea mai sunt romani numai in Budapesta - de unde pana unde? - exista doua organizatii: "Asociatia Romana din Budapesta" si "Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta").
Cum de exista atatea organizatii ne dumirim citind urmatorul pasaj: "ARB, condusa de controversatul Vasile Roxin (si acesta suna aproape romaneste n.r.) a suferit o lovitura neasteptata prin retragerea mai multor lectori in partea adversa (auziti: adversa! gruparile "romanesti" de acolo par in razboi, nu in armonie).
Era si de asteptat fiindca acei electori nu voiau sa se compromita alaturi de acei electori neromani (! s.n.) care nu pot reprezenta interesele romanilor din Budapesta.
Inca de anul trecut multi romani au parasit sedintele ARB pentru ca acestea se desfasurau exclusiv in limba maghiara (!) si nu abordau probleme de interes ale romanilor". (Extraordinar! Isi poate imagina cineva sedinte interne ale UDMR in... limba romana cand ei si la tribunale vorbesc in limba maghiara?). "Sa analizam si lectorii care apar pe lista ARB", continua articolul citat. "Autohtonul Robert Berény si Czako Adám jr. tineri fara experienta politica si care nu cunosc situatia romanilor din Budapesta.
Ei sunt usor de manipulat" (n.r. de catre cine?). "Urmeaza Kovácsné Rojesek Anna care nu apartine etniei noastre (s.n.), binecunoscuta prin sabotarea alegerilor trecute (s.n.) si apoi Tiberiu Cozma si Mihai Roxin (in fine, nume romanesti n.n.) dar care, desi romani de origine au uitat aproape complet limba stramosilor lor si nu cunosc nimic din activitatea si cultura noastra".
... Si atunci, fara sa fii un nationalist visceral, fara sa comiti "prezumtia de vinovatie" cum sa nu privesti macar cu nedumerire la liota de nume neromanesti care circula printre romanii din jurul tarii?


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.